LIVE TEXT: Ilie Bolojan explică măsurile de austeritate și pachetele de legi pentru reducerea deficitului bugetar (VIDEO)

Premierul Ilie Bolojan a ieșit, marți, în prima conferință de presă pe care o susține de mai bine de o lună, pentru a explica măsurile de austeritate și pachetele legislative pe care le susține pentru diminuarea deficitului bugetar.

În ultima perioadă, Bolojan nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor pe aceste teme, iar conferința de presă, una foarte consistentă în declarații, a avut menirea să explice deciziile luate. 

Mai jos, declarațiile premierului:

Săptămâna trecută s-au împlinit două luni de când acest guvern și-a preluat mandatul. La câteva zile, am constatat că situația deficitului era mult mai dificilă decât știam. Am pus în practică câteva măsuri pentru a reduce deficitul, pentru a atrage fonduri europene și pentru a corecta nedreptățile.

Pe componenta de deficit am lucrat pe creșterea veniturilor, pe scăderea cheltuielilor și pe prioritizarea investițiilor în vederea eșalonărilor. Nu era posibil, la un deficit de aproape 10%, să corectezi cu o singură măsură, într-un termen rezonabil, prin urmare au trebuit puse în practică toate cele 3 măsuri în diferite grade.

Trei mari pachete de legi

Primul pachet care a fost adoptat a rezolvat o parte dintre probleme.

Cel de-al doilea pachet, depus ieri în Parlament, reduce privilegiile, care nu aveau în spate performanță sau sunt departe de ceea ce poate țara noastră să suporte din punct de vedere financiar. Tot prin pachetul de ieri întărim forța statului de a colecta taxele și impozitele exact de la cei care au reușit de ani de zile să evite plata acestora, restabilim egalitatea de tratament între cetățeni și firme. Începem să facem ordine în sănătate, unde, deși s-au investit an de an tot mai mulți bani, nu se simte acest lucru nici în percepția pe care pacienții o au, legat de calitatea serviciilor pe care le oferă sistemul nostru de sănătate, și nici în ceea ce privește condițiile care sunt oferite acestora.

Acest al doilea pachet, format din 5 proiecte, trebuia să fie completat de al șaselea, proiectul care ține de reforma adminitrației locale. Dar, pentru că nu am ajuns la o înțelegere, el nu a mai fost depus. Acest pachet este complementar celui de fiscalitate, pentru că, fără adoptarea lui, nu ne valorificăm potențialul administrației locale și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori.

Pe componenta de cheltuieli aș dori să insist pe blocurile mari, pentru că zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, o parte în aparatele proprii, o parte în zonele de asistență socială, iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că, dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem anul viitor la situația în care ne găsim anul acesta.

Pe partea de administrație publică, reforma este absolut necesară. În multe locuri primăriile nu-și pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează. Cea mai mare parte a acestora ar trebui suportate de la buget. Or în situația în care o primărie nu-și poate acoperi nici cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu funcționează pentru cetățeni, ci pentru angajații ei. 

Avea 3 direcții importante: cea de creșterea a capacității administrative - cu asta toată lumea a fost de acord - face primăriile mai peformante, capabile să-și exercite rolul. A doua componentă este partea de descentralizare unde există un acord și, dacă acest proiect va fi adoptat, cu siguranță vom vedea transferuri către autoritățile locale, deciziile se vor lua mai aproape de cetățeni. Pe componenta de creștere a eficienței administrației locale nu s-a ajuns la o soluție pentru că implica o reducere de personal. Și am să explic aceste aspecte.

De ce au fost promovate cifre diferite pentru reduceri

În aceste zile, ați auzit diferite cifre de reduceri, de la 45% la 10% la 40%, care se aplică la o zonă sau la alta și foarte puțini probabil dintre cei care nu sunt inițiați au înțeles care sunt problemele. Administrația este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi raportat la numărul de locuitori și fiecare localitate din România știe, prin calculul pe care-l primește de la prefecturile din fiecare județ, câți angajați poate maximum să aibă. E singura zonă unde Guvernul și Parlamentul poate acționa, deci pe componenta numărului maxim de angajați. Știind ce număr maxim poate avea, fiecare autoritate la propunerea primarului sau a președintelui Consiliului Județean aprobă organigrama. Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul mare de angajați.

Al treilea element este câte posturi sunt efectiv ocupate. În fiecare instituție, o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele au un rol pentru că susțin posturi de șefi. Dacă vrem să vorbim de reduceri în administrație, trebuie să vorbim de numărul de posturi efectiv ocupate.

Prima oglindă a administrației publice din România

Atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că de fapt facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că vom face reduceri a căror efecte sunt aproape nule, pentru că desființează doar posturi care ipotetic n-au fost înființate sau posturi vacante și efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu-mi pot permite, în situația în care este România, să vin cu astfel de soluții în fața cetățenilor în calitate de prim-ministru. Din acest motiv am propus să facem o analiză cât se poate de corectă și de cinstită asupra administrației locale din România. Și în această după-amiază veți avea un link în care toate aceste calcule vor fi publice și se va vedea pe fiecare județ din România și pe fiecare localitate din România care este numărul maxim de posturi care sunt aprobate, care ar fi simulările de reducere de personal. Va fi și o primă oglindă a administrației din România pe care o s-o puteți analiza.

Câteva ipoteze de lucru: Dacă vrem reducere efectivă de personal de 5%, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim. În sub 1000 de UAT-uri se va reduce personalul. Aici, cu siguranță, există personal supradimensionat. Dacă vrem 10% reducere efectivă de personal, ar însemna ca din numărul total de posturi să reducem aproximativ 40%.

În jumătate dintre unitățile administrative din România ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate își văd de treaba lor pentru că și-au calculat personalul de așa natură încât funcționează relativ eficient .... În anumite județe, în anumite localități, lucrurile pot funcționa la fel de bine cu mult mai puțini angajați.

La Oradea, în județul Bihor se poate...

Eu știu că funcționează aceste lucruri pentru că le-am făcut. Pe graficele care vă vor fi puse la dispoziție, veți vedea că la Oradea, în județul Bihor, deși am fost doar președinte de consiliu județean, patru ani am lucrat cu fiecare primar în parte, atenționându-l că are cheltuieli de personal pe cap de locuitori prea mari, că are venit pe gospodărie prea mic. Dacă cheltuielile pe care cetățeanul le suportă cu primăria sunt mult prea mari, primăria e ineficientă și trebuie să-și corecteze lucrurile.

Acest lucru se poate face în toată administrația din România și la 10% reducere de personal. Asta ar însemna aproximativ 13.000 de posturi. Dar acestea ar fi posturi reale, nu posturi vacante sau posturi virtuale.

În această săptămână, în completarea acestei oglinzi publice, Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date, în așa fel încât să verificăm încă o dată posibilele erori în aceste tabele care vizează peste 3.000 de UAT-uri.

Inquam Photos / Octav Ganea

Având în vedere că există multe cazuri de primării care funcționează cu un personal calculat corect, înseamnă că și celelalte primării, care au un personal supradimensionat, care nu a fost optimizat, au acum o oportunitate să-și facă o analiză. Cred că pentru fiecare administrator a nu risipi banii de la cetățeni e o miză importantă. Pentru că dacă, de exemplu, în județul Bihor sau în Oradea s-au făcut schimbări cu viteze mari este și pentru că din milioanele de euro economisite în fiecare an s-au dus banii în investiții, s-au atras fonduri europene și în felul acesta schimbările se fac cu viteză mai mare și cred că se poate face acest lucru în foarte multe locuri pentru a avea într-adevăr o administrație în serviciul cetățenilor. Acolo unde, însă, administrațiile nu pot funcționa fără sprijin de la stat, este obligatoriu să luăm această măsură pentru că altfel, an de an, începem să primim notificări.

Trebuie făcută o analiză la nivelul fiecarei unități administrative.

Nu este un lucru ușor, reducerea de personal și în general reducerea de cheltuieli. Acestea sunt cotate ca niște vești proaste, uneori parcă le dai singur de veste - pentru că atunci când se dau vești de genul acesta și mai ales când trebuie să le faci, nu sunt foarte mulți oameni dispuși să și le asume - , dar trebuie să le facem și pentru că altfel structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată și riscăm să nu reușim să recuperăm aceste componente de deficit și să ducem România pe o traiectorie normală pe care știu că o putem duce.

Întrebările juraliștilor:

- S-au deschis discuții pe mai multe fronturi, inclusiv cu PSD care are viziuni diferite, dar și cu președintele Nicușor Dan pe pensiile magistraților și TVA. Este Nicușor Dan partener sau frână?

- Partidele din coaliție și președintele României trebuie să fie și sunt partenerii premierului României, altfel lucrurile nu funcționează. Toate aceste măsuri care au fost puse în practică sunt cu acordul partidelor din coaliție. Dar nu este niciodată foarte ușor ca, atunci când ai 4 partide, plus grupul minorităților, să cazi de acord asupra unor detalii, decizii care nu sunt atât de ușor de luat. Dar cred că avem înțelepciunea să ne respectăm angajamentele și să facem ce trebuie făcut pentru România. 

Ce spune Bolojan despre demisia din funcția de premier

- Le-ați transmis partenerilor că, dacă nu ajungeți la acord, demisionați? Îi veți spune și președintelui?

- Le-am transmis că am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate - pentru că nu era mare înghesuială pentru funcția de premier când s-a format guvernul României - iar ca să poți s-o exerciți (responsabilitatea - n.r.), componenta de reducere de cheltuieli inclusiv în administrație și solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că dacă aceste lucruri sunt menținute, stabilitatea politică este un lucru important și trebuie ținut cont de el. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înțelegerile și să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să-ți exerciți această poziție, altfel ocupi un post fără să-l pui în valoare pentru comunitate sau pentru țara noastră.

- Râmânerea dvs. în funcție depinde de acceptarea procentului de 40% concedieri?

- Respectarea angajamentelor politice este de natură să-ți permită să mergi mai departe.

- Aceste măsuri peste care PSD vrea să revină au fost stabilite la masa Coaliției?

- Toate deciziile s-au făcut pe baza unui dialog, fie în for politic, fie la nivel de premier și vicepremier. Asta nu înseamnă că ce a dorit fiecare partid a fost agreat.

- Există acum stabilitate în Coaliție?

- În momentul de față, coaliția și-a asumat un pachet de măsuri și stabilitatea se va vedea la finalul săptămânii. Dacă vor fi depuse moțiuni de cenzură, se va vedea cum funcționează în Parlament.

- Domnul președintele Nicușor Dan v-a cerut ca normele tranzitorii pentru pensiile magistraților să fie de 15 ani, nu de 10. Totuși, ați păstrat în proiectul final 10 ani. Este a doua oară (prima oară cu creșterea TVA) când președintele vă solicită un anumit lucru și nu se întâmplă. De ce ați refuzat?

- Cred că fiecare om care ocupă o funcție publică are puncte de vedere față de un proiect sau altul. El a avut un punct de vedere. Un punct de vedere trebuie transpus în practică într-o modalitate în care poate fi transpus. Am avut un pachet pus în consultare, inclusiv la CSM. Nu poți să modifici un proiect pe care l-ai promovat după ce l-ai pus în consultare decât dacă vin amendamente. Din partea Parlamentului ne-au venit amendamente. O parte au fost acceptate, o parte au fost respinse. Dar pe componenta de magistrați nu am avut.

- Vă dați demisia dacă acest proiect vizând magistrații nu trece de CCR?

- V-am explicat că, atunci când ai un proiect foarte important, care e un jalon pentru a lua astfel de decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că un guvern mai are legitimitatea să vină cu astfel de măsuri în alte domenii.

- Domnul președinte Nicușor Dan a declarat că în momentul în care se lucrează sub presiune se fac greșeli. Greșeli despre care a adăugat mai apoi că vor fi corectate începând cu anul 2027. Se referea la măsurile economice. Dumneavoastră aseară ați spus că într-adevăr aceste măsuri economice nu sunt neapărat perfecte. Întrebarea în contextul acesta ar fi ce ați greșit și veți corecta, dar și dacă domnul Nicușor Dan v-a reproșat în privat că ați făcut greșeli.

- Când iei măsuri de restructurare de amploare, când vii și reglementezi domenii întregi, este imposibil ca cu o singură măsură să găsești soluții perfecte pentru o primărie foarte mare, de exemplu, sau pentru o primărie de comună. Și cu siguranță pe parcursul punerii în practică a unor măsuri se constată unde sunt problemele într-o lună, în două, în trei, patru luni de zile. În mod normal, acolo unde apar astfel de probleme, pentru că oricât le-ai analiza, oricâte calcule ai face, este imposibil pentru cine a făcut cu adevărat ceva în administrație și într-un proiect mare sunt modificări, să nu apară probleme. Prin urmare, la toate măsurile care au fost puse în practică, acolo unde vor apărea probleme, lucrurile vor fi corectate și acest lucru este inevitabil. Dar asta nu este o problemă și știți, doar cine nu muncește nu greșește.

- Dar v-a spus președintele că ați greșit cu aceste măsuri?

- Dacă am discuta anumite aspecte în privat, chiar de genul acesta, vă puteți da seama că nu vi le-aș spune.

Despre consensul politic și Coaliție

- Știm toți, a existat un consens politic inițial, cu toate acestea, calendarul reformelor nu e respectat. Au trecut mai bine de două luni de când sunteți premier și discutăm în continuare... La acest pachet doi e adevărat că a fost o întârziere de două săptămâni. Care ar fi cele mai dificile obstacole în declanșarea și implementarea reformelor?

- Totdeauna este dificil când trebuie să reorganizezi, să reduci, să reduci cheltuielile. Este foarte dificil să prioritizezi investiții. Este foarte dificil să le eșalonezi. Este la fel de dificil pentru că peste tot oamenii își văd prioritățile lor. A început o fundație de spital. Comunitatea vede că se ridică, nu înțelege de ce nu mai există finanțare, pentru că nu-l pot termina la timp în PNRR și atunci trebuie găsite niște soluții. Acestea sunt niște lucruri foarte dificile și de aceea nu vedeți entuziasm în această zonă, pe bună dreptate, și nici asumare.

- Dar a existat consens politic?

- Consensul politic a existat pe toate măsurile de reorganizare, pentru că ele sunt prinse în programul de guvernare, dar pentru asta e nevoie de coerență, de suport și de responsabilitate din partea tuturor.

- S-a vorbit mult despre o posibilă demisie a dvs. Ce credibilitate ar avea reformele pentru care v-ați angajat în Parlament? 

- Cu siguranță nu se pune o astfel de problemă cât timp nu se derulează procedura de asumare parlamentară.

Nu va crește TVA, nici alte taxe

- Nu avem reduceri în administrația locală și centrală. Ce șanse avem să crească TVA din nou și impozitul pe venit?

- Dacă suntem realiști, știm că reducerea de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta. Când reduci personal sau volume de investiții, trebuie făcute analize, respectate niște proceduri legale, trebuie comunicat, apar procese, dispute... Înseamnă că efectele se văd peste câteva luni de zile, minimum. Dat fiind faptul că eram sub o presiune puternică, am fost nevoiți să începem într-o ordine amestecată, atât cu componenta de creștere de venituri, TVA, dar și pe componenta de reduceri de cheltuieli - sporuri din administrație și așa mai departe - dar era ideal să începem cu reducerile de cheltuieli, dacă am fi avut spațiu, timp disponibil. Sunt convins că nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau alte taxe începând de anul viitor.

- Impozitul pe venit?

- Am spus alte taxe, inclusiv asta.

- Care e suma exactă în urma reducerilor din administrație?

- Aș vrea să clarific: discuția s-a purtat să se reducă cu 10% efectiv sau cu 15%? Ca să se reducă cu 10 sau cu 15 v-am explicat cum se aplică cotele. Vă rog să faceți o socoteală. 10% înseamnă 13.000 de posturi înmulțit cu salariul mediu din administrație.

Fake, de la Ministerul Dezvoltării

- Au fost săptămâni de discuții cu sindicatele din administrație, consiliile de dialog social au dat avize pe o formă a proiectului de reformă a administrației publice. Pe masa guvernului a ajuns forma cu 25% din totalul de posturi, reducere de personal. Pe ultima sută de metri ați venit cu noi date. De ce abia acum și mai ales că dumneavoastră ați spus că aceste măsuri trebuie luate în cascadă și cât de mult mai poate fi amânată această reformă?

- Când a apărut propunerea de 25% de reducere, lucrurile sunau bine, dar eu sper că a fost o propunere eronată care nu s-a bazat pe o analiză reală - și știți, atunci când propui reduceri, dacă ne gândim foarte bine trebuie să ai niște reacții. În momentul în care vezi că n-ai nicio reacție, trebuie să-ți pui întrebarea ce se întâmplă și, făcând o analiză reală și cinstită a efectelor, am constatat că această propunere a Ministerului Dezvoltării de a reduce cu 25%, cum s-o numesc, era un fake în realitate, adică efectele de reducere erau aproape nule și atunci mi s-a părut cât se poate de corect și de cinstit să avem aceste date. V-am spus, poate nu sunt perfecte, nu sunt cu mare acuratețe, dar e o oglindă pentru prima dată a administrației din România și veți vedea județe în care dacă s-ar aplica o reducere de 15% pe țară, cum este județul Bihor, reducerea în administrația la Bihor va fi de 3%. Înseamnă că au făcut ceva. Altele poate au procente mai mari. Veți vedea localități în care nu trebuie să reducă nicio persoană. Dimpotrivă, pot să facă angajări dacă vor, dacă este cazul și vom vedea localități care trebuie să se întrebe de ce trebuie să reducă posturi. Sigur, discuția e mai complexă pentru că, pe lângă aparatul propriu, aici intră și poliția locală, intră și evidența populației, intră și posturile pentru fondurile europene, intră și posturile pentru șoferii de la microbuzele școlare. Deci discuția e mai complexă, dar pentru a o înțelege atât dumneavoastră cât și opinia publică, am simplificat toate aceste lucruri. Da. Ceea ce am simplificat este corect și cinstit.

- În ce privește deficitul bugetar, având în vedere măsurile și pachetele de legi propuse, în luna decembrie cu ce deficit încheiem?

- Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit dub 8%, dar, neavând datele încă, Ministerul Finanțelor cu siguranță va comunica estimările, odată cu rectificarea bugetară, programată în cursul acestei luni. Pentru că în cazul acestor măsuri luate - unele s-au aplicat de la 1 august, încă nu avem decât o lună și nu avem efectele lor, să le vedem. De asemenea, efectele vor fi pe anul viitor, pentru că multe dintre decizii își vor arăta efectele - într-o măsură mai mare - în bugetul de anul viitor.

- Sunteți de acord că judecătorii își merită banii, având declarațiile președintelui Nicușor Dan, că lucrează de două ori mai mult decât în orice altă țară europeană?

- Sunt de acord că judecătorii din România au salarii bune. Un salariu de 4.000 - 5.000 de euro net este considerat bun în orice țară europeană, mai ales în România. Și, cu punerea în practică a acestui proiect de lege, care în momentul de față e în procedură parlamentară, vor avea o pensie bună raportată la pensiile din România. Nu facem decât să ne încadrăm în procedura standard europeană, adică pensionarea la limita de vârstă normală și o valoare de aproximativ 70% pensie din venitul net realizat în ultimii ani de activitate. În ceea ce privește volumul de lucru, pentru a-l reduce, e nevoie de organizare din interior, de practici unitare în zona de Justiție, sentințe identice la instanțe diferite, și de legi clare, bune, care să nu genereze interpretări și să nu complice lucrurile, ci să le simplifice. Dacă lucrăm la aceste 3 măsuri, cu siguranță în anii următori va scădea volumul de activitate, se vor scurta în procesele și, odată cu rămânerea în activitate vom avea parte și de creșterea calității actului de justiție.

- Veți accepta ca PNL să facă parte dintr-o nouă coaliție, fără Bolojan premier?

- PNL își ia deciziile în forurile de conducere. Și ele se comunică public.

Mai jos, întreaga conferința de presă susținută de Ilie Bolojan.