Recoltăm pagubă! Din pricina vremii, fermierii bihoreni se plâng de cel mai slab seceriş din ultimii ani

În iarnă, când seminţele trebuiau protejate de zăpadă, nu a nins, în primăvară, când să crească plantele, nu a plouat, iar în vară, când să dea spicul în copt, au început furtunile. Nu-i de mirare că fermierii bihoreni se plâng de cele mai mici recolte din ultimii trei ani.

"În funcţie de zonă, producţiile vor fi cu circa 20% mai mici. Vremea a luat-o razna! A fost secetă când plantele aveau nevoie de apă şi a plouat când le trebuia căldură. Acum, de două săptămâni, ne confruntăm cu temperaturi de 35 de grade", spune fermierul Dan Corbuţ, patronul Agroind Cauaceu.

"Nu avem datele"

La două săptămâni de la încheierea campaniei de recoltare, producţiile înregistrate la nivelul judeţului Bihor sunt încă necunoscute. Conducerea Direcţiei Agricole nu a făcut publică nicio informaţie cu privire la recoltele de grâu, orz, orzoaică şi rapiţă din 2018. Ameninţat cu demiterea de către ministrul Petre Daea, pentru "vina" de a fi mediatizat Ordinul care recomanda incendierea recoltelor atinse de mistreţi, directorul Nicolae Hodişan spune că toate informaţiile legate de recolte au fost centralizate la Bucureşti. Şi acolo au rămas.

"Nu am primit încă datele oficiale cu privire la recolta din anul acesta. Când vom avea cifrele de la Ministerul Agriculturii vom organiza conferinţă de presă", spune directorul. Ministerul nu se grăbeşte, însă, să comunice în teritoriu nivelul recoltei din 2018. Pentru că nu este o veste bună...

Sub 2017

După trei ani consecutivi de recolte record, sectorul agricol, care anul trecut a contribuit cu 0,7% la creşterea economică de 6,9% a României, a intrat în recul. Fermierii anunţau încă de la jumătatea lunii iunie producţii sub cele din 2017. Recolta a fost afectată de seceta prelungită din primăvară, urmată apoi de ploile din vară.

Fermierii bihoreni confirmă situaţii similare în tot judeţul. "Vorbim de producţii cu 20% mai mici la grâu, orz şi rapiţă. Anul trecut, producţia la grâu a fost de 7.500 kilograme la hectar, anul acesta abia dacă a ajuns la 6.000 kilograme", spune Dan Corbuţ (foto), patronul Agroind Cauaceu, care lucrează peste 3.200 hectare în zona Diosig. Cifrele reprezintă o medie, pentru că producţia fluctuează în funcţie de investiţiile făcute în seminţe, îngrăşăminte şi tratamente. În plus, mai contează calitatea solului şi gradul în care cultura a fost afectată de secetă şi ploi.

Ioan Cuc, patronul firmei Patrol Service, care cultivă peste 6.000 hectare, cea mai mare suprafaţă din Bihor, avansează cifre chiar mai proaste. "Recolta e cu 30-40% mai mică decât anul trecut. În general am avut producţii de 5-6.000 kilograme la hectar, dar sunt şi zone în care am recoltat doar 4.000".

Preţ în creştere

Vremea capricioasă a afectat toţi fermierii, indiferent de puterea financiară. "Precipitaţiile din timpul recoltării au făcut ca 20-30% din grâu să rămână în câmp", spune Florin Rus, fermier care lucrează 400 hectare în zona Cefa. Omul şi-a predat recolta de 4.500 kilograme la hectar către Agroind Cauaceu, de la care a luat seminţe şi îngrăşăminte, pentru un preţ de 0,65 lei/kg. "Încă nu am tras linie ca să văd dacă ies pe profit. La grâu în mod clar am pierdut. Sper să recuperez paguba la producţia de porumb".

Spre deosebire de Rus, obligat de lipsa spaţiilor de depozitare să îşi vândă producţia la recoltare, marii fermieri aşteaptă creşterea preţurilor. Dan Derşidan (foto), care lucrează 1.100 hectare în zona Valea lui Mihai, unde este cel mai bun pământ din judeţ, şi-a însilozat toată producţia de 7.600 kilograme la hectar. "Nu vând! La recoltare a fost un preţ de 0,65 lei pe kilogram, acum a urcat la 0,74 şi sigur va mai creşte, având în vedere seceta puternică din Ungaria şi o bună parte a Europei", spune el.

"Puţină lume va ieşi pe plus"

Recolta mai slabă decât anul trecut a făcut ca preţul pe kilogramul de grâu pentru panificaţie, din momentul secerişului (0,65-0,70 lei), să urce faţă de cel de 0,52-0,55 lei practicat anul trecut. Asta nu înseamnă, însă, că fermierii vor închide anul pe profit. "În agricultură, din 5 ani unul este foarte bun, în 3 ani ieşi pe zero, iar unul este foarte prost. Anul acesta mulţi fermieri aveau în holdă o recoltă normală, dar ploile din timpul secerişului au făcut ca o parte din ea să se piardă pe câmp", spune consultantul în afaceri Dan Octavian..

În plus, precipitaţiile abundente au spălat glutenul din boabe, motiv pentru care o bună parte din recoltă nu a mai putut fi comercializată pentru panificaţie, ci doar ca grâu furajer, mult mai ieftin. "Dacă şi-ar pune grâul la uscat, fermierii ar putea să-l vândă la un preţ mai bun, dar diferenţa nu le-ar acoperi costurile suplimentare cu uscarea, aşa că nu merită efortul. Anul acesta, în agricultură puţină lume va ieşi pe plus", concluzionează Dan.

A dat boala-n ele!

Cultivatorii bihoreni se plâng că fac faţă tot mai greu capriciilor vremii. "Încălzirea globală a dat vremea peste cap. Prognozele anunţau pentru 2018 un an secetos. În loc de asta, câmpurile au băltit de apă săptămâni în şir, după care a dat brusc căldura. Întâi plantele nu au polenizat pentru că a plouat, apoi au fost arse de căldură", spune horticultorul Francesco Tommasi, proprietarul unei livezi de meri şi peri din Hidişeul de Sus. Dacă anul trecut producţia de fructe şi legume a fost înjumătăţită de îngheţ, acum va fi diminuată de ploi.

Aversele urmate de caniculă au dus la apariţia şi răspândirea bolilor, lucru confirmat şi de specialişti. "Roşiile au fost lovite de mană. În multe zone s-au stricat pe rod. Caisele şi piersicile, care sunt mai sensibile, au fost distruse. E foarte important ca în timpul aplicării unui tratament să nu plouă, or în iunie a plouat zilnic", explică un furnizor de tratamente.

Ce urmează? Recolta de grâu sub aşteptări va genera în următoarele săptămâni creşterea preţului cerealelor şi, implicit, a pâinii, iar scăderea producţiei de fructe şi legume va duce la scumpirea acestora. Iată cum încălzirea globală egal... scumpire locală.

"Acum ar trebui să pregătim solul pentru viitoarea cultură de rapiţă, dar pământul e ca betonul. Zici că n-a plouat de 5 luni. Afară sunt 35 de grade Celsius. Utilajele se încing şi nu mai funcţionează. Ieşim în câmp dimineaţa la 6 şi la 12 ne retragem"

Florin Rus, agricultor

PIERDERI PE LINIE

Secetă mare!

Seceta din primăvară a afectat producţia agricolă la nivelul întregii Europe. Recolta de anul acesta a celor 28 de ţări din UE, care împreună sunt cel mai mare furnizor mondial, este cu circa 139 milioane tone mai mică decât în 2017, cea mai scăzută din ultimii 7 ani.

Franţa, ţara cel mai puţin afectată de secetă şi cel mai mare mare productor de grâu din UE, a anunţat o recoltă de 35 milioane tone, cu 4% mai mică decât anul trecut. Germania, al doilea mare producător european, a înregistrat o recoltă mai mică cu 22% faţă de 2017 şi cea mai redusă din ultimii 15 ani. Fermierii germani au reclamat pierderi în valoare de 1 miliard de euro şi vor beneficia de un program de sprijin în valoare de 340 milioane euro.

Recolte sub aşteptări s-au înregistrat şi în Rusia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Ucraina şi Ungaria. În Lituania şi Letonia, daunele provocate agriculturii au fost declarate dezastru naţional.