URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În primul rând, cred că ar trebui să definim ce însemnă drum de centură. O centură în adevăratul sens al cuvântului ar trebui să fie suficient de îndepărtată de oraş, încât, atunci când o străbaţi, abia să întrezăreşti localitatea pe care o ocoleşti. Practic, nici Oradea nu mai are centură, şoseaua e deja un inel interior al oraşului. Dar aşa cum e, centură sau nu, ne foloseşte de minune şi fără ea am fi fost cu nervii la pământ!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Cum ar putea, oare, o clasă politică, clădită ea însăși pe impostură și mediocritate, să instituie norme și criterii de selecție pe care chiar ea le-ar pica, cu brio? Răspunsul este, totuși, la îndemână: prin simpla transparentizare, pe care o cerem cu toții, și noi, cei din mass-media, și generațiile mai tinere, și Uniunea Europeană, în care ne-am zorit să intrăm, atrași de avantaje, nu de rigori.
Zic şi eu
Adrian Cris
Ce-a făcut şeful CJ Bihor săptămâna trecută, când a prezentat cele 12 criterii pentru alocarea banilor către primăriile din judeţ, este începutul celei mai importante reforme administrative din ultimii 30 de ani. Poate singura pe bune, nu formală, pentru că ţinteşte la rădăcina relelor din administraţia noastră. Dacă va fi adoptat - şi va fi - setul de reguli va scoate Bihorul, pur şi simplu, din feudalismul politic în care băltesc, de fapt, toate judeţele, oraşele şi comunele României.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Perioada asta de mare încercare psihică scoate din oameni nu atât lucrurile bune, cât, mai ales, pe cele rele, în fruntea lor aflându-se perechea cea mai groaznică din bagajul uman - răutatea şi prostia. Autopropulsate de propriile lipsuri, acestea colindă mână în mână în spaţiul public, înjurând şi blestemând tot ceea ce nu este după chipul şi asemănarea lor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre modul în care își face campania electorală Viorel Cataramă, candidatul Pro România Bihor pentru Senat?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Având în vedere faptul că în curând chiar se vor desfăşura alegeri parlamentare în România, în ciuda crizei sanitare, cred că este important să se cunoască cele mai importante aspecte prevăzute în Constituţie în legătură cu rolul şi activitatea Parlamentului, precum şi cu statutul senatorilor şi deputaţilor. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Prevenirea gripei se efectuează prin utilizarea vaccinurilor cu virus inactivat. Aceste vaccinuri sunt preparate din virusuri gripale de tip A şi B ce au circulat în sezonul precedent. Dacă tipul de virus circulant în momentul vaccinării este strâns înrudit cu cel din compoziţia vaccinului, se realizează o protecţie de 50-80% faţă de infecţie.
07 Iulie 2020, 07:56

Punct şi de la capăt! Într-o perioadă de relaxare neglijentă, BIHOREANUL vă prezintă experienţe dramatice de la Spitalul Municipal din Oradea (FOTO)

Punct şi de la capăt! Într-o perioadă de relaxare neglijentă, BIHOREANUL vă prezintă experienţe dramatice de la Spitalul Municipal din Oradea (FOTO) LA GREA ÎNCERCARE. Redeschis de la 1 iulie bolnavilor cronici, care vor trebui să respecte însă câteva reguli speciale şi nu vor putea primi vizite, Spitalul Municipal a fost suprasolicitat în timpul pandemiei. În perioada de foc a crizei sanitare au fost nopţi când ambulanţele soseau una după alta cu pacienţi, angajaţii profitând de răgazul dintre două internări pentru a se odihni, fie şi întinşi pe holuri
Punct şi de la capăt! Într-o perioadă de relaxare neglijentă, BIHOREANUL vă prezintă experienţe dramatice de la Spitalul Municipal din Oradea (FOTO) SECRETELE REUŞITEI. În România 13% din îmbolnăviri au afectat personalul medico-sanitar, din acest motiv fiind închise secţii şi spitale întregi, dar Bihorul a rămas o excepţie: nici un medic infectat şi doar două asistente şi o infirmieră contaminate "din afară". Explicaţiile, zic infecţioniştii Spitalului Municipal (foto), constau în buna organizare, existenţa echipamentelor de protecţie, dar şi în solidaritatea oamenilor. "Colegii s-au ajutat unii pe alţii şi s-au protejat reciproc. Dacă unul s-ar fi infectat, putea să "cadă" o secţie întreagă", spune directorul medical, dr. Ovidiu Burtă
Punct şi de la capăt! Într-o perioadă de relaxare neglijentă, BIHOREANUL vă prezintă experienţe dramatice de la Spitalul Municipal din Oradea (FOTO) DE EPUIZARE. Sistemul sanitar românesc a făcut faţă pandemiei şi pentru că a evitat supraaglomerarea. În Oradea, însă, pericolul a existat, la un moment dat fiind ocupate peste 300 de paturi din totalul celor 450 ale Spitalului Municipal. "Eram aşa de obosit după o gardă cu 12 internări că între o ambulanţă care ne-a adus un pacient şi alta care urma să vină am aţipit întins pe hol", îşi aminteşte asistentul Dan Precup (foto) 
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O întreagă planetă a fost paralizată la începutul anului de o pandemie ţinută şi acum cu greu sub control, în ciuda cercetărilor ştiinţifice pentru care guvernele alocă bugete fără precedent.

Cum s-au descurcat medicii din Oradea, un oraş de provincie dintr-o ţară cu un sistem sanitar modest, vă povesteşte BIHOREANUL, oferind un "bilanţ" cu cifre seci, dar şi cu mărturii adunate de la angajaţii Spitalului Municipal după patru luni în care majoritatea - nu toţi, căci şi aici au existat dezertori! - au făcut eforturi extenuante pentru bolnavi. Cu costuri financiare, psihice şi fizice personale ieşite din comun, dar şi cu rezultate de necontestat.

Din februarie

dr. Ioana Urdea, specialist la Serviciul de prevenire a infecţiilorPrimul caz Covid a fost înregistrat în Bihor pe 13 martie, cel al faimoasei "paciente de 49 de ani" repatriate din Italia, dar în secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal din Oradea fusese internată o primă suspectă încă din 27 februarie, a dezvăluit săptămâna trecută BIHOREANULUI dr. Ioana Urdea (foto), specialist la Serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale din cadrul unităţii.

"Pacienta se încadra complet în definiţia de caz - persoană venită dintr-o ţară afectată puternic, cu febră, tuse, dificultăţi de respiraţie", spune doctoriţa. Testele au relevat ulterior că nu avea Covid, dar cei 10 infecţionişti bihoreni, 8 de la Municipalul orădean şi 2 de la Beiuş, au început să se documenteze serios despre noul coronavirus.

"Toţi au participat în trecut la aplicaţii Ebola şi SARS, ceea ce explică stocul de echipamente de protecţie existent în spital la început", spune dr. Urdea. Rapid, după ce numărul suspecţilor s-a înmulţit şi se aşteptau zile întregi rezultatele analizelor PCR făcute la Cluj, a devenit clar că secţia de Boli Infecţioase din strada Republicii, cu 80 de paturi, nu putea face faţă valului de îmbolnăviri, aşa că medicii şi autorităţile locale au declanşat pregătiri speciale. Cu două zile înaintea declarării stării de urgenţă, s-a decis ca Spitalul Municipal să fie exclusiv anti-Covid, pentru că avea în structură Infecţioasele şi deţinea 450 de paturi.

Prefectul Dumitru Ţiplea l-a numit pe managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, coordonator al tuturor spitalelor din Bihor cu subordonare locală, iar acesta şi colaboratorii au hotărât transferarea secţiilor Municipalului, cu pacienţi cu tot, în spitalele-suport (Judeţean, CFR şi Militar). În clădirea din Rogerius au fost implementate circuite noi, pentru a evita contaminările, şi însăşi secţia de Infecţioase a fost împărţită în două, pentru preluarea suspecţilor, respectiv pentru confirmaţi.

"Unii s-au fofilat"

directorul medical al Spitalului Municipal, dr. Ovidiu BurtăDe la mijlocul lunii martie, cadrele medicale şi-au adaptat continuu procedurile şi protocoalele de lucru, pe măsură ce aflau noutăţi din China, Italia, Spania... "Au fost perioade când actualizările s-au făcut şi la câteva zile, în funcţie de noutăţi, de numărul pacienţilor şi diversificarea patologiilor suspecţilor şi confirmaţilor", spune directorul medical, dr. Ovidiu Burtă (foto).

Majoritatea angajaţilor spitalului s-au mobilizat exemplar, dar au fost şi "dezertori". "Toată lumea era speriată la început, nu ştiai la ce să te aştepţi, vedeam doar grozăviile din alte părţi, cu spitale sufocate şi morţi pe capete. Am avut şi colegi care s-au fofilat. Unii au intrat în concedii medicale, apoi şi le-au prelungit, alţii în concedii fără plată. S-au întors la lucru când au văzut că cei rămaşi erau stăpâni pe situaţie", spune dr. Burtă. Cu toate astea, precizează el, "sunt mândru de echipa de la Municipal, de la manager la muncitorii care, fără să primească sporuri, s-au ocupat de deşeurile contaminate, expunându-se şi ei îmbolnăvirii, ca să nu mai spun de colegii de la Infecţioase şi ATI".

În spital au rămas să lucreze şi medici din secţii transferate la unităţi-suport, cu specialităţi corespunzătoare bolilor de care sufereau noii pacienţi: internişti, gastroenterologi, chirurgi, cardiologi, nefrologi, iar de la Judeţean au venit asistente ATI, ginecologi şi neonatologi, după ce la etajul IX al clădirii din Rogerius a fost amenajată o secţie pentru gravide suspecte şi confirmate.

Infecţionist, psiholog, asistent social

Andrei Csep, medic infecționist OradeaUnul dintre specialiştii din prima linie, infecţionistul Andrei Csep (foto), a lucrat trei săptămâni în secţia pentru suspecţi, apoi în cea pentru confirmaţi. În prima lună a trăit în necunoscut, "nu ştiam câţi pacienţi ne vin deodată". Apoi, a apărut un alt motiv de stres, cel de a explica pacienţilor "veterani" că nu pot fi externaţi înainte să se vindece pentru că-i puteau îmbolnăvi pe alţii.

Deşi s-ar crede că la suspecţi sarcina cadrelor medico-sanitare a fost mai uşoară, n-a fost aşa. "Nu pui pacientul în salon şi-l laşi acolo până vine rezultatul PCR. Trebuie făcute investigaţii de laborator, imagistice, trebuie monitorizată evoluţia bolnavilor", spune dr. Csep.

Uneori, medicii şi asistentele, chiar şi infirmierii, au făcut şi muncă de psiholog. "Un pacient a stat internat 57 de zile. Era afectat că, deşi după două săptămâni n-a mai avut semne de boală, testele ieşeau tot pozitive. Şapte-opt săptămâni a făcut câte două teste, era deprimat". În alte cazuri s-a întâmplat ca pacienţii, dimpotrivă, să nu plece imediat după vindecare. "Un bărbat divorţat, care îşi creştea singur copiii, a fost internat cu fiul de 14 ani şi fiica de 11 ani, toţi trei cu Covid. El şi băiatul s-au negativat mai devreme şi trebuiau externaţi, dar la rugămintea lui i-am mai ţinut încă 5 zile, până s-a vindecat şi fata, şi au putut ieşi împreună", îşi aminteşte dr. Csep.

Uneori medicii au avut adevărate surprize profesionale. "Un pacient de etnie romă, obez şi diabetic, infectat cu coronavirus, a ajuns la noi în stare gravă, dar după 14 zile de tratament era sănătos şi negativat. E bine şi acum".

O boală instabilă

Iulian Zaporojan, medic infecționist OradeaNu toate surprizele au fost, însă, plăcute. Un alt infecţionist, dr. Iulian Zaporojan (foto), îşi aminteşte de un tânăr pentru care medicii n-au mai putut face nimic. "Avea 28 de ani, era IT-ist, obez şi sedentar. S-au luat imediat măsuri de oxigenare extracorporală (n.r. – oxigenul este trecut printr-un aparat pentru că plămânii nu funcţionează), dar l-am pierdut".

Şi dr. Zaporojan a lucrat atât la suspecţi, cât şi în secţia pentru confirmaţi. "Am putut observa toate detaliile acestei boli şi am remarcat câte ravagii poate face, fie că pacientul e tânăr sau vârstnic, fie că are sau nu alte boli". De altfel, un fost pacient de 32 ani, care a stat în spital doar 14 zile până la negativare, a mărturisit BIHOREANULUI că şi la o lună după externare încă resimte sechele. "Respir greu şi obosesc foarte repede", spune bărbatul, care nu avusese nicio altă boală asociată.

Majoritatea pacienţilor, cam trei sferturi, spun medicii de la Municipal, au fost asimptomatici, cu forme uşoare şi moderate, 10-15% au fost cazuri de dificultate moderată, iar restul severe şi grave. Pacienţii cu forme moderate sau grave pot suferi rapid, uneori de pe o zi pe alta, de complicaţii greu de combătut, fiindu-le afectaţi plămânii, rinichii, inima, chiar şi creierul, din cauza fibrozării plâmânilor şi scăderii concentraţiei de oxigen din sânge.

Sute de operaţii

 Sebastian Dobjanschi, anestezist Oradea"Am avut şi happy hypoxia pacients. Unii aveau o concentraţie de oxigen foarte mică, dar încă erau conştienţi, deşi deficitul de oxigen în sânge provoacă leziuni ale creierului", spune anestezistul Sebastian Dobjanschi (foto).

Paradoxal, asta a îngreunat sarcina personalului, pentru că la ATI pacienţii trebuie să nu fie activi, ci sunt sedaţi pentru intubare. "Uneori a fost nevoie de 8-10 oameni să întoarcem pe burtă un pacient cu catetere şi tuburi în el", zice medicul despre greutatea, inclusiv la propriu, de a îngriji bolnavi ajunşi la ATI. "În niciun caz Covid nu este o boală de luat în derâdere, să spui că pe tineri nu-i afectează. Starea unui pacient poate fi bună acum, iar mâine gravă".

Dr. Dobjanschi afirmă că majoritatea bolnavilor au răspuns la medicaţie, aceeaşi utilizată şi în plan internaţional: Plachenil, Kaletra, Azitromicină, Clexane, Dexometazonă, dar cele mai bune rezultate le are transferul de plasmă cu anticorpi de la persoane vindecate.

Cu pacienţi agresivi

În spital au suferit cot la cot atât pacienţii, cât şi cadrele medico-sanitare, confruntate uneori cu situaţii extreme. "Într-o gardă am preluat o tânără de 18 ani dependentă de heroină. Se dădea cu capul de pereţi, nu am putut s-o imobilizăm. Ameninţa că se aruncă de pe geam, de la etajul V, aşa că am stat toată noaptea cu ea. Noroc că, deşi se puteau odihni, au venit lângă mine încă două colege", povesteşte asistentul Dan Precup (foto).

Cu agresivitatea unor pacienţi a avut de-a face şi infirmiera Gabriela Geiger. "De parcă nu era de ajuns că unii bolnavi trebuiau alimentaţi şi schimbaţi, slăbiţi după operaţii sau de «stagiile» la ATI, alţii erau agresivi. Un bărbat care a fost închis pentru un omor ne-a ameninţat că ne omoară pe toţi. Alţii ne înjurau. Totuşi, majoritatea ne-au mulţumit că am avut grijă de ei şi spuneau că ei n-ar putea sta, ca noi, cu orele în combinezoanele de protecţie", spune femeia.

"Ar fi păcat..."

Unii medici şi-au lăsat familiile şi au trebuit să găsească pe cineva să le îngrijească propriile rude bătrâne şi bolnave. "Ca să-mi protejez părinţii şi soacra, am rugat pe altcineva să aibă grijă de ei", spune dr. Iulian Zaporojan. Mai mult, fiindcă soţia sa este cea care a coordonat activitatea laboratorului dotat cu primul analizor PCR din Oradea, iar fiul, medicinist la Cluj în ultimul an, a lucrat şi el voluntar aici, cu toţii dezbăteau seara, acasă, observaţiile culese peste zi. "Încercam să înţelegem de ce un bolnav poate fi aparent bine, apoi să apară o furtună de simptome, cu complicaţii majore", spune medicul.

La fel ca toţi colegii săi, după "domolirea" pandemiei, când numărul de pacienţi internaţi în spital a scăzut, iar secţia de Infecţioase a fost mutată, pe 29 iunie, în vechea locaţie din strada Republicii, dr. Zaporojan consideră că rezultatele bune obţinute în cele patru luni - cu doar 22 decese la aproape 700 de cazuri - nu ar trebui irosite prin neglijarea măsurilor de protecţie.

"În Bihor oamenii parcă au fost mai disciplinaţi. În Oradea, fiind oraş de frontieră, prin care au trecut atâţia români întorşi din Occident, ar fi fost o calamitate dacă nu am fi avut o organizare excelentă şi nu am fi avut tot ce trebuia în spital. Ar fi păcat ca oamenii să devină nepăsători de acum înainte, deşi nu e un efort aşa mare să porţi o mască, să păstrezi o distanţă sigură faţă de cei din jur şi să te speli pe mâini", spune medicul. Doar să fie înţeles cum se cuvine de cei care, în lipsa acestor măsuri elementare de protecţie, i-ar putea deveni pacienţi...


SUPERLATIVE ÎN CIFRE
O "campanie" scumpă

Maria Silaghi, managerul Spitalului Municipal OradeaPentru Spitalul Municipal, "campania" anti-Covid a însemnat nu doar oboseala psihică şi fizică acumulată de angajaţi, ci şi un efort financiar pe care din fericire, spune managerul Maria Silaghi (foto), Ministerul Sănătăţii şi Casa Asigurărilor de Sănătate l-au acoperit aşa încât unitatea să nu rămână în deficit bugetar. În lunile aprilie - mai - iunie, când spitalul a funcţionat exclusiv anti-Covid, în spital au fost internate 2.403 persoane, cam jumătate comparativ cu trimestrul doi al anului trecut, dar a cheltuit 54,373 milioane lei, cu peste 20% în plus faţă de 42,009 milioane lei cheltuiţi în perioada similară din 2019.

Din totalul pacienţilor, 1.805 au fost suspecţi şi 598 confirmaţi cu Covid (pe întreaga perioadă a pandemiei, numărul total al acestora a fost de 679 persoane, cinci noi cazuri fiind raportate sâmbătă, 4 iulie).

Cel mai tânăr pacient suspect avea la internare doar 2 zile, iar cel mai tânăr confirmat a fost tot un bebeluş, de 28 de zile. De altfel, în pandemie, la Municipal au fost îngrijite 241 gravide şi au venit pe lume 183 copii. La extrema cealaltă, cel mai vârstnic pacient - care nu a fost confirmat însă cu Covid-19 - a fost un bărbat de 93 de ani, iar cel mai în etate pacient infectat a avut 85 de ani şi a scăpat de virus.

În cele patru luni de pandemie, în spital au fost făcute 341 intervenţii chirurgicale din cele mai diverse. "Numai pacienţi împuşcaţi nu am avut", spune directorul medical, dr. Ovidiu Burtă.  


SPITAL REDESCHIS
Toţi pacienţii, testaţi

La fel ca spitalele-suport (Judeţean, Militar şi CFR), de la care şi-a "recuperat" secţiile transferate în martie, Spitalul Municipal din Oradea a fost redeschis pe 1 iulie pentru activitatea de tratare a bolnavilor cronici. Toate unităţile spitaliceşti din Bihor vor funcţiona, însă, cu reguli noi, pentru prevenirea contaminării şi, implicit, a închiderii.

dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Municipal OradeaPe 30 iunie, când i-a expirat mandatul de coordonator judeţean, dr. Gheorghe Carp (foto) a avizat un set de reguli menite să evite asemenea situaţii. Concret, internările programate au fost reluate, dar trebuie anunţate cu 24 ore înainte birourilor de restort de către medicii curanţi. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, ca în preziua internării să-şi contacteze pacienţii pentru a afla dacă bolnavii au sau nu simptome similare Covid. Dacă nu, pot programa internarea, iar dacă da, să-i îndrume pentru consult la Infecţioase.

Pe de altă parte, a explicat dr. Carp, toţi pacienţii care vor fi internaţi vor fi testaţi, la fel ca în ultimele patru luni. "Dacă vom avea focare în spitale, nu va fi doar în dauna personalului, ci şi a pacienţilor, că nu ar mai avea cine să aibă grijă de ei", zice medicul. Bineînţeles, în spitale va fi interzis accesul vizitatorilor, tot pentru a preveni răspândirea Covid.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Felicitări
În Bihor sa un profesionalism imens.
Postat 07 Iulie 2020, 08:42 de Sandu2100
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.098 RON
  • 1 EUR = 4.8703 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON