Proiecte cu frână: Cea de-a doua campanie de bugetare participativă se loveşte de scepticismul orădenilor

Pentru un proiect fără miză electorală implementat în premieră, mobilizarea a fost surprinzătoare: 5.000 de persoane au exprimat peste 14.610 voturi pe marginea a 42 de proiecte din totalul celor 197 depuse de orădeni.

Cifrele primei campanii de bugetare participativă, încheiate în luna mai, sunt cu atât mai impresionante cu cât entuziasmul orădenilor, între timp, s-a topit. Săptămâna trecută, cu o lună şi jumătate înaintea termenului limită pentru depunerea proiectelor în cea de-a doua campanie de bugetare participativă, pe site-ul Primăriei erau depuse doar 6 propuneri. "Orădenii au viaţa lor, problemele lor, şi sunt mai puţin preocupaţi să urmărească permanent proiectele administraţiei locale", constată primarul Ilie Bolojan.

Termen: 31 octombrie

A doua campanie de bugetare participativă a demarat în prima zi din august. "Până la 31 octombrie orădenii pot propune proiecte pentru îmbunătăţirea cartierelor lor", a anunţat Primăria. La fel ca în prima ediţie, cele 8 domenii în care se pot depune proiecte sunt: infrastructură stradală, amenajare de spaţii verzi şi locuri de joacă, accesibilitate, amenajare de spaţii publice, digitalizare, respectiv infrastructură culturală, socială şi de sănătate.

Condiţiile de participare sunt simple: iniţiatorul trebuie să fie orădean, major şi înscris pe site-ul Primăriei la rubrica activ.oradea.ro. Municipalitatea pune la bătaie un buget de 1,5 milioane euro pentru implementarea a 10 proiecte, în limita a 200.000 euro fiecare, pe care orădenii le vor implementate în cartierele lor. Doar că aceştia nu se prea grăbesc...

Unu’ la săptămână!

La sfârşitul săptămânii trecute, pe portalul Primăriei erau înregistrate doar 6 proiecte. O parte din ele, cum ar fi înierbarea liniei de tramvai din strada Corneliu Coposu şi amenajarea de spaţii verzi în cartierul Tineretului, sunt reluări ale unor idei rămase pe dinafară la prima ediţie a bugetării participative, demarată anul trecut.

Altele, precum întubarea pârâului din strada Lacu Roşu în zona blocului ANL, amenajarea unui skatepark în parcul Salca III, montarea de rastele securizate pentru biciclete în cartierele de blocuri şi vopsirea în culori vii a clădirilor de pe malul Crişului în zona Sinagogii ortodoxe, sunt proiecte noi.

Numărul mic de propuneri noi i-a surprins inclusiv pe reprezentanţii municipalităţii. "E posibil ca numărul redus să fi fost influenţat de faptul că depunerile au început să se facă în plină perioadă de concedii, dar şi de faptul că procesul nu a fost suficient mediatizat. Vom face la sfârşitul lunii septembrie o campanie de promovare", spune primarul Ilie Bolojan (foto). La fel de bine s-ar putea, însă, ca orădenii să fie sceptici cu privire la finalitatea demersurilor lor...

Birocraţia, bat-o vina!

Adevărul e că până acum nici unul din cele 10 proiecte alese de orădeni în prima etapă nu a fost implementat. Deşi au finanţarea asigurată şi au fost repartizate fiecare unei direcţii din Primărie, toate sunt în stadii incipiente. "Lucrăm la documentaţii. Pe lege, investiţiile finanţate de la bugetul local trec prin mai multe etape: au nevoie de studiu de fezabilitate, proiectare, licitaţie pentru atribuirea execuţiei şi altele, care durează", explică viceprimarul Florin Birta (foto), coordonatorul Direcţiei Tehnice, în sarcina căreia cad jumătate din proiectele care au obţinut finanţare.

Oamenii directorului tehnic Mircea Ghitea se ocupă de implementarea proiectelor pentru modernizarea Pieţei Tineretului (Templom tér) din Velenţa, amenajarea pistei de atletism din tartan în Parcul Salca, reabilitarea intrării la Grădina Zoologică şi extinderea accesului pietonal de-a lungul malului Crişului din zona Silvaş până în strada Făcliei. Cum proiectele au fost aprobate abia la jumătatea anului, suplimentar faţă de cele deja începute, funcţionarii le-au aşezat la coadă. Majoritatea în stadiul de idee...

Blocaţi în hârtii

Cel mai bun exemplu este amenajarea accesului pietonal care va lega zonele Silvaş şi Făcliei. "Din ce am înţeles, abia acum se verifică CF-urile pentru a vedea dacă lucrările necesită exproprieri de terenuri", zice iniţiatorul proiectului, Cristian Delcea (foto), fost angajat al Primăriei.

Într-o situaţie similară este şi reabilitarea Pieţei Tineretului propusă de UDMR. "Reprezentanţii Primăriei s-au întâlnit cu iniţiatorii pentru a-i întreba cum văd acest proiect, dar nu ştiu să fi început ceva concret", spune liderul grupului UDMR din Consiliul Local, Kirei Melinda.

Cel mai avansat pare să fie proiectul de modernizare a accesului la Grădina Zoologică. "Până acum s-au aprobat indicatorii tehnico-economici şi urmează să fie organizată licitaţia", spune arhitectul Laura Maria Bica, iniţiatorul proiectului.

Chiar şi aşa, exceptând dotarea cu laptopuri şi table interactive a Şcolii Generale Nicolae Bălcescu, unde e vorba doar despre achiziţia de tehnică, majoritatea proiectelor votate vor fi implementate abia la anul.

Cheltuieli neprevăzute

Iulius Timar, directorul Liceului Teoretic Onisifor Ghibu, care a câştigat finanţare pentru amenajarea unui sat etnografic cu case ţărăneşti, şură-atelier şi altele, ar fi fericit dacă anul acesta ar începe lucrările. "Acum se lucrează la proiectare. Dacă până în octombrie avem proiectul şi se face licitaţia pentru execuţie, sperăm ca până la sfârşitul anului să avem fundaţiile turnate", spune directorul.

În aceeaşi situaţie sunt toate proiectele ce presupun lucrări de construcţii. "În cazul sălii multifuncţionale pentru Liceul Lucian Blaga se caută soluţii de implementare. Amplasamentul propus are în subteran reţele care trebuie deviate", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto). Situaţii neprevăzute au apărut şi în cazul reabilitării Casei de Cultură Podgoria. În urma revizuirii proiectului tehnic din 2015, bugetul iniţial va trebui suplimentat pentru a acoperi nu doar reabilitarea imobilului, ci şi costurile refacerii scenei din interior. "Lucrările se vor prelungi şi anul viitor", spune Florea.

Costuri suplimentare au apărut şi în cazul proiectului pentru modernizarea ştrandului Ioşia. "Dacă tot ne apucăm de lucru, măcar să facem ceva frumos. Ne-am gândit la o zonă cu saune şi SPA, una cu bazine pentru înot şi divertisment şi alta cu bazine mai mici cu apă geotermală", spune directorul Administraţiei Domeniului Public, Liviu Andrica. Proiectul, inspirat de ştrandul din Győr (Ungaria), se află deocamdată în stadiul de idee. Ar putea fi implementat, deci, abia anul viitor, iar lucrările să se încheie în 2020.

Mai bine mai târziu decât niciodată, se mulţumesc românii, în vreme ce englezii îşi propun, conform proverbului, mai bine niciodată târziu!

CERE ŞI ŢI SE VA DA!
Bugetarea participativă 2.0

Conform calendarului celei de-a doua sesiuni de bugetare participativă, orădenii pot înscrie proiecte până pe 31 octombrie, prin intermediul secţiunii "Bugetare participativă" de pe site-ul municipalităţii, www.oradea.ro. Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu calculatorul, municipalitatea preia propuneri, în premieră, şi la sala ghişeelor.

În perioada 1-14 noiembrie, municipalitatea va verifica eligibilitatea propunerilor. Acestea trebuie să fie de interes local, să poată fi asimilate unei investiţii a municipalităţii, să vizeze un spaţiu deschis, la care au acces toţi orădenii, şi să nu contravină proiectelor Primăriei. Din acest an nu vor mai putea depune proiecte şcolile, care anul trecut au dominat competiţia datorită forţei de lobby a asociaţiilor de părinţi şi a numărului mare al elevilor.

Până la sfârşitul anului proiectele vor fi promovate şi votate pe internet, iar din ianuarie vor avea loc dezbaterile publice organizate în cartiere şi în întreprinderile mari din oraş, iar în februarie noile proiecte vor fi cuprinse în bugetul anului 2019.

Deşi a trecut o lună şi jumătate din termenul pentru depunerea proiectelor, municipalitatea speră că numărul acestora va creşte pe final. "În precedenta campanie, majoritatea proiectelor s-au depus în ultima săptămână", spune directorul economic Eduard Florea. "Totdeauna apare ceva de modificat, aşa că toată lumea depune proiectele în ultimul moment. Spre exemplu, eu mi-am depus proiectul în ultimele 10 minute", recunoaşte arhitecta Cristina Bica.