Primarii bihoreni, îndemnaţi să nu facă iarăşi "o treabă românească" cu ocazia Centenarului Marii Uniri (FOTO)

Aproximativ 60 din cei 100 de edili bihoreni – inclusiv primăriţa din Biharia, Nagy Gizella, aleasă din partea UDMR – au participat joi, în sala mare a Prefecturii, la o reuniune „de lucru” în pregătirea evenimentelor menite să marcheze Centenarul Marii Uniri.

Întâlnirea a început neobişnuit de solemn, prin intonarea Imnului Naţional de către baritonul Florin Mircea Ganea (de la Departamentul de Muzică al Universităţii) costumat în smoking şi cu papion, în contrast cu hainele în general mai ponosite sau doar neglijent îmbrăcate de majoritatea celor prezenţi.

„Să vă adresaţi Direcţiei de Cultură!”

În deschiderea reuniunii, care a durat aproape două ceasuri, prefectul Ioan Mihaiu a amintit că la iniţiativa sa a fost format un grup de lucru, alcătuit din 23 de persoane, ca un corp de „consultanţi” – istorici şi oameni de cultură – care să ajute autorităţile la pregătirea evenimentelor dedicate Centenarului.

Tot prefectul a explicat, apoi, că la iniţiativa Muzeului Ţării Crişurilor vor fi amplasate „în cel puţin 57 de unităţi administrativ-teritoriale” plăci memoriale cu numele bihorenilor delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, „partea de finanţare” urmând să fie asigurată, pentru comunele care nu dispun de fonduri, de către Consiliul Judeţean. Mihaiu a precizat că pe aceste plăci memoriale vor fi scrise numele acelor bihoreni care au fost aleşi ca delegaţi să participe, cu drept de vot, la Alba Iulia, dar că la iniţiativa autorităţilor locale pot fi amplasate şi busturi ori statui dedicate celeilalte categorii de participanţi de acum 100 de ani, cei care nu au fost aleşi dar au plecat la Alba Iulia din proprie iniţiativă.

În acest scop, prefectul i-a anunţat pe primari că a reuşit ca printr-un ordin să obţină simplificarea procedurilor birocratice care ţin de urbanism, cunoscut fiind că pentru amplasarea unei plăci memoriale sau altui monument sunt necesare pe de o parte un aviz al Direcţiei pentru Cultură, dar pe de alta şi un certificat de urbanism, care pentru comune e emis de obicei de Arhitectul Şef al judeţului.„Dumneavoastră să vă adresaţi Direcţiei pentru Cultură, azi am semnat o circulară prin care aveţi şi competenţa să emiteţi certificate de urbanism pentru aceste plăci memoriale”, a spus prefectul.

De asemenea, Mihaiu le-a spus primarilor ca în localităţile unde nu există catarge pentru arborarea tricolorului, acestea să fie amenajate.

Apel la „mai mult respect”

La rându-i, şeful Direcţiei pentru Cultură, Lucian Silaghi, a amintit că manifestările dedicate Centenarului au început deja printr-o serie de conferinţe organizate în colaborare cu alte instituţii în seria „Conferinţele Unirii”, prima având loc pe 14 februarie în găzduirea Bibliotecii Judeţene.

Silaghi a reiterat şi el promisiunea că va sprijini primarii care doresc să amplaseze plăci memoriale în comunele pe care le conduc, dar a şi profitat de întâlnire pentru a face un apel la generozitatea autorităţilor centrale şi judeţene pentru a rezolva o problemă stringentă, şi anume repararea celor patru biserici din lemn din sud-estul judeţului avariate de furtuna din septembrie 2017.

„Suma necesară doar pentru biserica din Rieni este de 410.000 lei, iar pentru cea din Şebiş este comparabilă”, a spus Silaghi. În condiţiile în care alocarea din Fondul de rezervă al Guvernului nu a acoperit nici măcar un sfert din necesar, şeful Direcţiei pentru Cultură a făcut încă un apel la generozitatea executivului de la Bucureşti, dar şi la a celui bihorean din Parcul Traian. „Vom transmite documente către Guvern, dar şi către Consiliul Judeţean. Sunt convins că aceste instituţii nu vor rămâne insensibile în acest an al Centenarului. Trebuie să acordăm mai mult respect celor care acum 100 de ani ne-au făcut cel mai mare cadou, Marea Unire”, a încheiat Silaghi.

„Dezveliţi tot adevărul” şi numai adevărul

Previzibil, atenţia primarilor a fost captată cel mai mult de istoricul Viorel Faur, care avea să le ofere fiecăruia câte un exemplar din cea mai recentă carte a sa – „Centenarul Unirii – Contribuţia bihorenilor la actul istoric de la 1 Decembrie 1918” – pentru care, însă, a adunat materialul documentar de-a lungul unor decenii, şi care conţine numele tuturor bihorenilor care au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia.

„Centenarul trebuie sărbătorit cu bun-simţ, cu demnitate, dar şi cu strălucire. Cartea aceasta apare cu o destinaţie precisă: să fie de folos celor care organizează manifestările de Centenar”, a spus istoricul, pledând pentru precizie în tot ceea ce vor face autorităţile, deoarece în cazul în care pe plăcile memoriale care vor fi amplasate prin judeţ vor exista erori, viitorimea va spune că „iarăşi am făcut o treabă românească”.

Istoricul a explicat că la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie au fost mai multe categorii de participanţi, prima fiind formată din 66 deputaţi aleşi în 12 cercuri (circumscripţii) electorale prin vot universal (exercitat atunci în premieră pe teritoriul Transilvaniei) şi din 45 de delegaţi de drept, ca reprezentanţi ai unor instituţii ecleziastice (ai Bisericii Ortodoxe şi ai Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică) şi ai unor asociaţii culturale şi economice. Aceştia au avut drept de vot, fiind împuterniciţi cu „credeţionale” (vot imperativ) anume „să voteze Unirea”.

Pe lângă ei, a explicat istoricul, au existat şi 20 de delegaţi ai consiliilor naţionale româneşti din plasele, comunele şi satele judeţului (fără drept de vot, şi care dealtfel nici nu au intrat în Sala Unirii), precum şi peste 100 de bihoreni care plecat la Alba Iulia din proprie iniţiativă. Despre aceştia din urmă, istoricul a spus că au stat în mulţimea celor 100.000 de oameni din cele 26 de judeţe ale Transilvaniei adunaţi pe Câmpul lui Horea, iar despre primii că au constituit „cel mai mare Parlament al României”.

„Dacă facem o treabă, să fie ireproşabilă!”

Profesorul Viorel Faur a îndemnat şi el primarii „să veniţi cu textele pe care vreţi să le puneţi pe plăci la Direcţia pentru Cultură, să vedem dacă ele corespund adevărului istoric”.

„Dacă pe placă nu apare că a fost vorba despre Decembrie 1918, dacă nu apare că au fost să voteze Unirea, degeaba o faceţi! Dacă o puneţi, să aibă o semnificaţie istorică! La Alba Iulia au fost 100.000 de oameni, care n-au intrat desigur toţi în sală, şi sigur că toţi merită recunoştinţa noastră, pentru că aceia care au stat afară au fost suportul moral, dar pe plăci trebuie scrise date precise. Dacă facem o treabă, să fie ireproşabilă, să ne onoreze! Să nu se spună că iarăşi se face o treabă românească. Memoria nu poate fi cultivată decât prin însemne memoriale autentice”, a insistat istoricul.

În final, înainte să ofere fiecărui primar câte un exemplar din cartea sa, Faur i-a îndemnat să şi „pregătească terenuri” pentru festivităţile de dezvelire a plăcilor memoriale, rugând profesorii de istorie din localităţilor lor să le explice cât mai mult din evenimentele de acum 100 de ani.