Preşedintele CJ, Cornel Popa: "E cea mai nenorocită perioadă de când fac politică"

În 2012 a obţinut conducerea Consiliului Judeţean propunând modernizarea Aeroportului, dezvoltarea turismului, construirea unor parcuri industriale, modernizarea drumurilor judeţene, dar şi sprijinul Guvernului pentru construirea şoselelor de centură Aleşd şi Beiuş. La aproape trei sferturi din mandat, întrebarea este: cât a reuşit preşedintele CJ să "pună Bihorul pe primul loc"?

Pentru cititorii BIHOREANULUI, Cornel Popa face un bilanţ de etapă, dezvăluie istoria neştiută a unor decizii, anunţă în premieră noi planuri, explică de ce a ajuns judeţul "la mâna Guvernului" şi vorbeşte despre pregătirile PNL Bihor pentru alegerile locale din 2016 şi relaţia sa cu primarul Ilie Bolojan.

Licitaţie pentru Muzeu

- La trei ani de mandat, finalizarea lucrărilor la Muzeu încă pare o misiune imposibilă. Cum vă gândiţi să rezolvaţi, totuşi, problema?

-  Am motive să spun că vor fi gata până la capătul mandatului. Contractul pentru transformarea Garnizoanei în Muzeu a expirat înainte să preiau conducerea CJ, la fel şi creditul pentru plata lucrărilor, stadiul execuţiei fiind cam de 85%. Lucrurile au fost complicate de vechea conducere, iar colegii de la Tehnic şi de la Juridic s-au străduit 2 ani să găsească o soluţie legală pentru finalizarea proiectului. Acum pot să vă dau o veste în premieră, că mâine (n.r. – vineri, 3 iulie) punem pe SEAP licitaţia pentru finalizarea lucrărilor rămase, la care se va putea prezenta orice firmă.

- Anul trecut s-a propus mutarea Muzeului în Cetate, pentru ca Garnizoana să devină centru administrativ. De ce a picat varianta?

- În Cetate nu existau condiţii şi spaţiu suficient pentru muzeu, şi nici nu se putea schimba locaţia după ce creditul pentru lucrări fusese luat pentru amenajarea Garnizoanei, iar acolo erau deja puse echipamente specifice pentru muzeu. Nu-şi putea asuma nimeni ca acele cheltuieli să fi devenit inutile. În plus, în 2005 transferarea Garnizoanei la CJ s-a făcut tocmai pentru Muzeu, pentru asta au venit la Oradea miniştrii Apărării, Teodor Atanasiu, şi Culturii, Mona Muscă. Sigur, dacă am fi primit şi fonduri, Muzeul era deja mutat. Dar, tot în premieră vă spun, ne gândim pe viitor să aparţină de Ministerul Culturii, să aibă o mai consistentă susţinere financiară.

- În caietul de sarcini e prevăzut şi termenul pentru finalizarea lucrărilor?

- Până anul viitor sper să se încheie. Dacă depindea de mine, aş fi pus condiţii draconice, de pildă firmele să lucreze în trei schimburi şi să termine până la anul pe 1 mai.

"La Aeroport se lucrează nemţeşte"

- Cel mai important proiect rămâne modernizarea Aeroportului, care poate da un impuls dezvoltării în tot judeţul. Va fi finalizat fără probleme?

- Nu am spus nici asta până acum, dar cred că e vremea s-o fac: vechea conducere a CJ a transpus o decizie politică luată în PNL când încă eram parlamentar. Aşa s-a început un proiect, dar până anul trecut a fost lăsat fără finanţare, şi prima grijă când am venit la CJ a fost să i-o asigur. Când eram la guvernare şi aveam Ministerul Transporturilor se tot spunea că Ponta va veni la Oradea să semneze finanţarea, dar se tot amâna, până când mi-am zis că nu mai putem risca un eşec. Într-o zi am urcat în avion şi seara s-a semnat contractul de finanţare în biroul doamnei ministru Ramona Mănescu.

- Pe 1 iulie, când lucrările au intrat într-o etapă nouă, aţi spus că sunt "absolut în grafic" deşi în primăvară fuseseră suspendate. Excludeţi alte întârzieri?

- Lucrările au fost oprite din cauza unor inadvertenţe în planşe. Se întâmplă la toate lucrările mari, dar întârzierea a fost recuperată. Pe 1 iulie s-a finalizat o nouă cale de rulare şi o nouă platformă de îmbarcare-debarcare, iar din vechea pistă au fost înlocuiţi primii 350 de metri şi s-au mai adăugat încă 150 metri pe partea nordică (n.r. – spre oraş), urmând ca în final pista înnoită complet să fie extinsă de la 1.800 metri la 2.100 metri. De luni, 6 iulie, se intră în etapa a doua, pentru schimbarea şi prelungirea pistei şi spre capătul celălalt. Norocul e că executantul a lucrat şi la aeroporturi din Austria şi Germania, are specialişti, capacitate managerială şi utilaje. Pot spune că lucrează cu adevărat nemţeşte.

- Modernizarea nu înseamnă însă că vom avea automat zboruri internaţionale. Sunt voci critice care spun că trebuia deja să licitaţi noile destinaţii.

- Înţeleg nerăbdarea, dar la o negociere nu te duci cu o rablă sau cu un costum ponosit, pentru că nu te ia nimeni în seamă. Nu puteam face licitaţia până nu ajungeam la nivelul la care companiile să ne ia în serios. Am avut şi avem contacte cu operatorii de zboruri pentru curse către Italia, Spania, Germania şi chiar Marea Britanie. Din păcate, suntem condiţionaţi de regulile UE şi nu putem subvenţiona curse deja operate la Debreţin, dar am constatat că operatorii sunt interesaţi totuşi şi de curse nesubvenţionate, poate şi pentru că nu ar mai fi legaţi de obligaţia de a menţine destinaţiile 3 ani.

- Discuţiile cu firmele româneşti înseamnă că ele vor asigura zborurile?

- Noi le încurajăm, dar la selecţia de oferte, pe care o vom anunţa şi în Jurnalul de Operaţiuni al UE, va putea participa orice companie din Europa.

- Când se va întâmpla acest lucru?

- Pe 3 septembrie Oradea va avea cel mai modern şi sigur aeroport din ţară, iar de la începutul anului viitor şi primele curse externe regulate.

Padiş, cu apă şi canalizare

- Aţi propus exploatarea potenţialului turistic al judeţului, aţi şi înfiinţat un Centru Naţional pentru Informare şi Promovare Turistică, dar turismul e în continuare slab valorificat. Ce faceţi în această direcţie?

- Chiar azi (joi) am avut la CNIPT o întâlnire pentru a încerca să organizăm turismul de weekend în zonele montane prin curse regulate cu autocare din Oradea. Am discutat cu transportatorii, urmează şi cu proprietari de pensiuni din Vârtop, Padiş şi Stâna de Vale. Vrem să încurajăm, de asemenea, turismul de aventură. Sigur, CJ nu poate obliga pe nimeni să ofere servicii. M-aş fi aşteptat ca iniţiativa s-o aibă cei din domeniu, dar chiar şi în aceste condiţii încercăm să-i impulsionăm, cu mijloacele pe care le avem.

Vă mai spun un lucru pe care până acum nu l-am anunţat: la fel cum în urmă cu vreo 8 ani am iniţiat introducerea apei şi canalizării la Vârtop, ceea ce a permis dezvoltarea staţiunii, poate nu în cel mai ordonat mod, ne gândim la un proiect pentru alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate în Padiş.

Ghinionul Dragnea

- Ce aţi făcut pentru înfiinţarea de parcuri industriale în judeţ?

- În 2012, când ne pregăteam de guvernare, s-a decis ca Ministerul Dezvoltării să sprijine crearea de parcuri industriale în judeţe, cu câte până la 3 milioane euro, pentru introducerea de utilităţi. Cât timp Ministerul a fost condus de colegul Eduard Hellvig, am pregătit planurile pentru două parcuri, la Marghita şi Tileagd, dar Liviu Dragnea a oprit totul. La fel, aveam un proiect pentru construirea unor depozite de frig, unde producătorii să-şi poată păstra legumele şi fructele pentru a nu le vinde la recoltare pe bani mărunţi. Nu am uitat niciunul din aceste lucruri, dar nu s-a întâmplat cum am vrut, aşa că deocamdată ne concentrăm pe un singur proiect de parc industrial, la Tileagd.

- Spre deosebire de alte judeţe, CJ Bihor nu are nicio firmă care să-i aducă venituri. E clar, deci, că soluţia pentru investiţii sunt fondurile europene. Ce faceţi în acest sens?

- Neavând asemenea societăţi, depindem de bani de la Guvern, de la care primim însă doar ce trebuie să repartizăm instituţiilor din subordine. Anul ăsta, de exemplu, pentru reparaţii la drumurile judeţene am primit 0 lei. Din punctul ăsta de vedere e cea mai nenorocită perioadă de când fac politică. Şansa, într-adevăr, stă în fondurile europene. De altfel, şi acum derulăm în judeţ investiţii cu fonduri UE de peste 110 milioane euro.

- Totuşi insuficient, după cum se vede. Cum vreţi să obţineţi mai mult în următorul exerciţiu financiar al UE?

- Am înfiinţat acum 2 luni o Direcţie de proiecte europene, care să fie motorul sănătos în atragerea fondurilor. Deja avem două proiecte strategice pentru infrastructura rutieră şi medicală, de peste 40 milioane euro.

"Nu sunt un om conflictual"

- Ieşirea PNL de la guvernare a complicat relaţiile în administraţiile locale. Regretaţi ruperea USL?

- Din păcate, proiectul n-a funcţionat până la finele ciclului electoral, dar din acest rău s-a întâmplat totuşi şi ceva bun: prin fuziunea vechiului PNL şi vechiului PDL s-a ajuns la clarificarea celor doi poli, dreapta şi stânga, şi la echilibrarea scenei politice. Complicaţiile în administraţii erau de neevitat, căci nu puteam fi şi cu unii, şi cu alţii.

- Plecarea din funcţia de vicepreşedinte al CJ a liderului PSD Bihor Ioan Mang a lăsat în aer vreun proiect? Se simte un gol în urma sa?

- Nu, atribuţiile au fost preluate natural de dl Ionel Avrigeanu, care este un admirabil om de echipă. Sigur, plecarea unui coechipier nu e un lucru plăcut, pentru că eu nu sunt un om conflictual, dar vă asigur că niciun proiect nu a fost zdruncinat de lipsa dlui Mang.

- Situaţia a fost complicată şi de problemele penale ale celuilalt vicepreşedinte, Alexandru Kiss. A afectat acest lucru instituţia? După revenirea în activitate are aceleaşi atribuţii?

- Nu e o plăcere să vezi că o persoană cu care ai colaborat are probleme, dar după hotărârea instanţei, dl Kiss îşi îndeplineşte atribuţiile fără nicio îngrădire. În ce priveşte instituţia, vă asigur că angajaţii şi-au văzut de treabă fără probleme.

"Nici nu ne gândim să pierdem"

- Conduceţi şi PNL Bihor. În ce stadiu e fuziunea şi când stabiliţi candidaturile pentru alegerile locale?

- În prezent, cele două structuri se sudează într-una singură, identificăm posibili candidaţi şi pregătim liste la toate palierele. Subliniez, însă, că absolut toate candidaturile vor fi stabilite prin sondaje şi vor fi desemnaţi doar cei foarte bine situaţi. Acest instrument poate preveni eventuale neînţelegeri, pentru că vrem să rămânem între primele organizaţii din ţară. Nici nu ne gândim să pierdem CJ, Oradea, Aleşd, Beiuş, Ştei, Vaşcău, Nucet, iar în plus vrem să câştigăm şi la Marghita.

- Vă doriţi un nou mandat la CJ sau să reveniţi în Parlament?

- Voi lua o decizie cu colegii, dar încă nu am discutat subiectul, deci alte detalii nu vă pot da. Dar vă pot spune că, deşi preşedintele CJ nu va mai fi ales uninominal, ci prin votul consilierilor, vrem să păstrăm această poziţie.

- Veţi reprimi traseişti în PNL?

- Nu agreez deloc aşa ceva. Construind organizaţia de la 2% până la poziţia celui mai important partid în judeţ, am vrut să avem oameni cu caracter, pe care să ne putem baza.

- Totuşi, aţi girat şi persoane cu probleme, de pildă primarul Domocoş din Beiuş ori consilierul local Grecu din Sântandrei…

- Aceşti oameni, înainte să strângă voturile cetăţenilor, au avut încrederea colegilor responsabili de zone. Eu nu exclud să aibă probleme, dar nici nu le puteam anticipa. Vreau, totuşi, să precizez că am încercat să feresc partidul de lupte pentru bani publici.

- Ce relaţie aveţi cu primarul Oradiei, Ilie Bolojan?

- Aş vrea să clarific un lucru speculat ca sămânţă de scandal, cum că proiectul inelului metropolitan n-ar fi fost inclus între priorităţile strategiei judeţului: este! A fost bagatelizat de asemenea un proiect al nostru ce prevede şi modernizarea drumului între Şuşti şi Moneasa, dar el nu se rezumă doar la atât, e un proiect al întregii Regiuni Nord-Vest ce vizează deschiderea unui culoar de la frontiera cu Ungaria, prin Salonta, spre Beiuş, prin Stână şi Bulz către Cluj, Sălaj şi Maramureş, până în Ucraina. Poate vina că nu s-a înţeles rostul proiectului e a noastră, că n-am ştiut comunica.

Pe de altă parte, eu trebuie să urmăresc dezvoltarea echilibrată a întregului judeţ, căci peste tot, nu doar în Oradea, este nevoie de drumuri, apă, canalizare, capacităţi de producţie, de turism… Poate totul era înţeles mai uşor dacă referendumul pentru Oradea Mare ar fi avut succes. Oradea Mare putea dezvolta turismul balnear, iar judeţul pe cel montan. Şi acum susţin că proiectul lui Ilie Bolojan merita mai multă atenţie, dar vina e tot a noastră, că nu ştim să comunicăm mai bine. Sper totuşi să fie reluat şi să reuşească.

- Aveţi şi alte eşecuri, regrete după aceste trei sferturi din mandat?

- Bineînţeles, mai ales în ce priveşte proiectele de infrastructură rutieră. Mă gândesc şi la drumurile judeţene, dar şi la Autostradă, pentru care tot eu am insistat, la centurile Aleşd şi Beiuş, la DN 76, pentru care în 2013 am mutat finanţarea de pe împrumut BEI pe fonduri UE, dar pe care din păcate CNADNR tot nu reuşeşte să-l facă.