Premieră la Girișu de Criș: comuna s-a racordat la gaz în doar un an de la semnarea contractului cu o firmă concesionară (FOTO / VIDEO)

Premieră pentru Bihor în ultimele două decenii: la 20 de ani după comuna vecină Sântandrei, Girişu de Criş şi-a înfiinţat, prin eforturi proprii, o reţea de gaz, în doar un an, contractând în acest scop serviciile aceleiaşi firme. De altfel, fie pe cont propriu, fie cu susţinerea Consiliului Judeţean sau cu fonduri europene, tot mai multe comune din Bihor îşi doresc să aibă reţele de gaz în condiţiile în care lemnele pentru foc încetează să mai fie o soluţie, scumpindu-se şi fiind tot mai greu de procurat.

Cu gazul e "domnie"

Trei gospodării din satul Tărian folosesc, de joi, gaze naturale pentru maşinile de gătit şi centralele de încălzire, astfel că oamenii au renunţat atât la butelii, cât şi la vechile cazane pe lemne, iar în ultimele trei zile proprietarii altor 150 de gospodării din acelaşi sat şi din celălalt, Girişu de Criş, precum şi câţiva agenţi economici din comună, au depus deja cereri de racordare.

Este primul bilanţ după finalizarea reţelei de gaz a comunei Girişu de Criş, în lungime de 20 kilometri, dată în folosinţă de SC Gaz Vest SA, o firmă arădeană care asigură distribuţia de gaze în 60 de comune din judeţele Arad, Timiş, Bihor, Satu Mare şi Gorj.

Între primele trei gospodării racordate este şi cea a primarului comunei, Ioan Paşca (PNL, aflat la al cincilea mandat), care astfel a vrut să dea un semnal de încurajare şi celorlalţi locuitori.

"Înainte foloseam în fiecare an câte 20 metri steri de lemne, apoi câte 5 tone de peleţi. Acuma, cu gazul, va fi domnie. Nu mai cari, nu mai stivuieşti, nu mai crapi, nu mai aduni cenuşă. Apeşi pe buton şi gata, ai confort", a spus, joi, edilul Ioan Paşca în prezenţa echipei de la Gaz Vest care i-a pus în funcţiune contorul.

Uitat, reînviat, realizat

Cum şi-a "tras" gaz în casă şi în comună, primarul Paşca a povestit într-o mică adunare la Căminul Cultural, la care au participat omologi din comunele ungare de pe frontieră cu care Girişu de Criş colaborează de mulţi ani (Bedeu şi Körösnagyharsányi), dar şi din zonă (Nojorid şi Toboliu), ai căror edili sunt interesaţi să înfiinţeze reţele de gaz.

Potrivit explicaţiilor lui Paşca, intenţia de racordare a comunei Girişu de Criş la magistrala de gaz care leagă Satu Mare de Timişoara exista încă din 2003, la doi ani după înfiinţarea reţelei de gaz din comuna Sântandrei, care angajase în acest scop societatea Gaz Vest din Arad.

Demersurile pentru realizarea unui studiu de fezabilitate au început, însă, abia în 2010, iar în 2019 cele pentru obţinerea avizelor necesare, de la tot felul de instituţii şi furnizori de utilităţi (de la Consiliul Judeţean, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Poliţie până la Compania de Apă Oradea, Electrica, Romtelecom, RDS & RCS etc). Tot în 2019 a fost semnat contractul de concesiune cu SC Gaz Vest SA, lucrările începând în 15 august 2020 şi încheindu-se în 11 august 2021.

Atât Primăria, cât şi firma au contribuit cu câte 50% la finanţarea investiţiei, costurile proiectării şi construirii celor 20 kilometri de reţea ridicându-se la 4 milioane lei.

"Societatea îşi va recupera investiţia în 15 ani, dar avem capital de lucru care ne-a permis să realizăm deja 1.200 kilometri de reţele şi să distribuim gaz în 60 de comune din judeţele Arad, Timiş, Bihor, Satu Mare şi Gorj", a explicat directorul SC Gaz Vest SA, Liviu Ilievici.

La cererea unor localnici, acesta a precizat că pentru racordarea unei locuinţe oamenii vor trebui să achite între 1.500 şi 3.000 lei, dar sumele sunt rambursate de companie în 5 ani, fiind detaliate ca atare distinct pe facturile emise.

"Mai puţină birocraţie"

"Vrem să-i sprijinim şi pe vecinii noştri din Toboliu şi Nojorid să aibă gaz", a spus primarul Ioan Paşca, dezvăluind că pe lângă problema financiară (multe primării nu dispun de sume pentru cofinanţarea cu 50% a proiectelor), comunele se mai confruntă şi cu cea a birocraţiei. "Sunt foarte nemulţumit, i-am şi spus domnului Ludovic Orban anul trecut, când era prim-ministru, că trebuie prea multe avize pentru orice proiect – sală de sport, aducţiune de apă, reţea de canalizare... De aceea, l-aş ruga pe dl Bolojan să facă demersuri pentru a se mai reduce această birocraţie", a spus primarul, adresându-i-se preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, şi el prezent.

De altfel, CJ Bihor sprijină unităţile administrativ-teritoriale să elaboreze proiecte de înfiinţare a reţelelor de gaz şi să obţină aprobările de la instituţiile avizatoare.

"Extinderea reţelelor de gaz este o prioritate pentru orice administraţie, existenţa acestora este o condiţie pentru creşterea calităţii vieţii, mai ales în zonele cu probleme în aprovizionarea cu lemne, aflate la distanţe mari de zonele montane", a spus Bolojan.

Preşedintele CJ Bihor a mai afirmat că instituţia pe care o conduce are un plan de extindere a reţelelor de gaz în mai multe zone din judeţ şi a spus că speră "să le vedem în următorii ani".

Proiecte depuse la Minister...

Aşa cum BIHOREANUL a mai relatat, CJ Bihor are în vedere racordarea la magistralele de gaz cu prioritate în localităţi din Zona Metropolitană Oradea, în zona Aleşd, între Beiuş şi Ştei şi în zona Săcueni, unde există bazine de populaţie mai mari, care să justifice investiţiile.

De altfel, la finele anului trecut, 9 proiecte ale unor primării (Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sânnicolau Român, Cociuba Mare, Ciumeghiu, Gepiu, Husasău de Tinca, Ineu şi Săcădat) şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI Urban-Rural, formată din Tileagd, Ţeţchea, Aştileu şi Aleşd, şi ADI Gaz Sud, formată din Rieni, Pietroasa, Bunteşti, Drăgăneşti şi Lazuri de Beiuş) au fost depuse la Ministerul Fondurilor Europene, care anul trecut a alocat - în premieră - 265 milioane euro pentru înfiinţarea de reţele de gaz pe bani europeni.

Doar localităţile din zona Aleşd au, de miercuri, certitudinea că vor înfiinţa uşor reţele de gaz, întrucât Guvernul a declarat ca fiind "de importanţă naţională" continuarea de la Lugaşu de Jos (Bihor) până la Huedin (Cluj) a magistralei DN 400, blocată de aproximativ un deceniu în Lugaşu de Jos, unde localnicii, încurajaţi de primar, s-au opus lucrărilor, motivând că Transgaz le oferea prea puţini bani pentru a-şi putea îngropa conductele sub terenurile lor.

Odată cu declararea obiectivului de continuare a magistralei DN 400, în Bihor aceasta va trece prin Lugaşu de Jos, Ţeţchea, Aştileu, Aleşd, Măgeşti, Vadu Crişului, Borod şi Bratca.

... preluate de Judeţ

Deşi evaluarea de către Ministerul Fondurilor Europene a proiectelor depuse de primăriile din Bihor şi semnarea contractelor de finanţare cu cele eligibile pentru finanţare europeană în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare trebuiau făcute în aprilie 2021, după schimbarea ministrului orădean Marcel Boloş, acest program a fost lăsat, pur şi simplu, în "suspensie".

Din acest motiv, Consiliul Judeţean Bihor are în pregătire un alt plan pentru racordarea UAT-urilor la magistralele de gaz, acesta urmând să fie prezentat public până la finalul lunii. În esenţă, CJ Bihor va oferi primăriilor sprijin financiar pentru documentaţiile tehnice şi asistenţă pentru obţinerea avizelor, iar UAT-urile vor trebui să-şi asume o cofinanţare, care va putea fi asigurată inclusiv prin credite bancare.

De altfel, renunţarea la încălzirea pe lemne este tot mai pronunţată, la fel şi dorinţa bihorenilor de a se încălzi cu gaz, în ciuda creşterii preţurilor acestuia, sub cea a lemnelor, totuşi. Prezent la inaugurarea reţelei din Girişu de Criş, primarul din Mădăras, Eugen David, a declarat că cererile de racordare depuse de locuitorii din Mădăras s-au înmulţit în această vară cu 30% faţă de anul trecut, în condiţiile în care 90% din locuitori sunt racordaţi.

Şi în Mădăras, la fel ca în Girişu de Criş, înfiinţarea reţelei de gaz a fost făcută, în urmă cu două decenii, de aceeaşi SC Gaz Vest SA, însă aici doar în centrul de comună, anul viitor urmând să fie racordate şi satele Homorog şi Ianoşda.