Prefectul Dumitru Ţiplea le-a dat marţi, un cartonaş galben acelor directori care nu iau în serios responsabilităţile pe care le au pentru implementarea Programului de Guvernare, în special în ce priveşte aşa-numita "reducere a poverii administrative" prin digitalizare.
La şedinţa Colegiului Prefectural (structură ce reuneşte şefii instituţiilor guvernamentale din judeţ), oficialul a avertizat că va face rapoarte către ministerele, autorităţile şi agenţiile naţionale cărora directorii le sunt subordonaţi, pentru sancţionarea lor.
"Capitol cu capitol"
În condiţiile în care la precedenta reuniune a Colegiului Prefectural, desfăşurată la finele lunii mai, le-a solicitat şefilor tuturor celor 53 de servicii guvernamentale deconcentrate din judeţ să-i trimită rapoarte privind stadiul digitalizării serviciilor pe care aceştia le asigură cetăţenilor şi firmelor din Bihor, dar numai 18 s-au conformat, prefectul Dumitru Ţiplea a atenţionat că "reducerea poverii administrative" este o obligaţie legală pe care instituţiile o au, derivată din Programul de Guvernare, care a fost adoptat prin lege.
"Mă gândesc că fiecare dintre dvs. aţi parcurs sau răsfoit Programul de Guvernare, are doar 270 de pagini, nu este mult să parcurgi 270 de pagini o dată la patru ani. Mă gândesc că măcar capitolele pentru domeniile pe care le coordonaţi le-aţi parcurs. Aceasta este premisa de la care pornesc şi o să discutăm (n.r. – în şedinţele Colegiului Prefectural) capitol cu capitol, punct cu punct", a spus prefectul.
Laude pentru unii
Ţiplea a amintit că la precedenta reuniune "v-am solicitat acele măsuri pe care le implementaţi sau aveţi intenţia să le puneţi în aplicare, pentru a vedea în ce punct de aflăm, ca să accelerăm lucrurile acolo unde merg mai puţin bine". Cu toate acestea, directorii nu l-au luat în serios.
"O parte aţi comunicat (n.r. - măsurile aplicate sau cele planificate), o parte ori n-aţi fost foarte atenţi, ori aţi omis sau aţi fost plecaţi în concedii", a continuat prefectul, precizând că "de data aceasta" trece cu vederea, dar le fixează termen o săptămână pentru a se conforma.
Ţiplea a spus că "au răspuns serios" doar câteva instituţii, remarcând pentru "seriozitate" Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia Regională Antifraudă, Garda Forestieră şi Garda de Mediu, precum şi Poliţia de Frontieră.
Propuneri de sancţionare altora
Pe de altă parte, prefectul i-a avertizat pe directorii instituţiilor care nu se vor conforma nici peste o săptămână că va propune sancţionarea lor. "Acolo unde instituţiile nu se mişcă şi nu implementează Programul de Guvernare, o să-mi rezerv dreptul de a face rapoarte Ministerelor, Autorităţilor şi Agenţiilor Naţionale cărora le sunteţi subordonaţi. Asta v-o spun prieteneşte. Nu mai avem nicio scuză", a spus Ţiplea.
De altfel, acesta i-a şi "scos la tablă" pe şefii unor instituţii care l-au ignorat, pentru a spune ce măsuri de digitalizare au în vedere, primul fiind fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Pasztor Sandor, numit săptămâna trecută, pentru a doua oară, la şefia Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri.
"Acuma este foarte interesant, că eu de 4-5 zile sunt...", a protestat acesta, prefectul replicându-i sarcastic: "Da, dar sunteţi un profesionist!", ceea ce l-a făcut pe Pasztor să promită că îi va înainta un raport pe tema impusă.
La fel a făcut o altă şefă recent numită, directoarea Casei Judeţene de Pensii Bihor, Doina Cosor, dar şi şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, Virgil Blage, care s-a scuzat că personalul instituţiei a fost ocupat în această perioadă cu organizarea evaluărilor pentru absolvenţii învăţământului gimnazial şi a examenului de Bacalaureat pentru cei ai liceelor.
Instituţie model, totul online
În finalul reuniunii Colegiului Prefectural, prefectul i-a dat ocazia unui alt şef de instituţie să arate că digitalizarea este perfect posibilă, şi anume directorului Agenţiei Judeţene pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Cristian Buzlea.
"Activitatea noastră cu toţi cei 3.300 de beneficiari este mutată integral în online, cu excepţia vizitelor (n.r. – inspecţiilor) pe teren", a spus Buzlea, precizând totodată că, datorită protocoalelor de colaborare încheiate de AJFIR cu Finanţele, Inspecţia Muncii şi cu alte instituţii, beneficiarii de servicii "nu mai sunt nevoiţi să meargă la aceste instituţii pentru a ne aduce tot felul de adeverinţe".
"Chiar săptămâna trecută s-au semnat contracte cu patru tineri repatriaţi din diaspora. Am fost întrebaţi de presă unde sunt contractele, contractele au fost semnate electronic", a spus Buzle.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.