Dacă ordinea de zi a Colegiului Prefectural de marţi nu a fost de natură să stârnească mari curiozităţi - şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor, Remus Moţoc, prezentând bilanţul activităţii pe primul trimestru din acest an, iar şefa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, Adriana Calapod, tipurile actelor de reglementare pe care le emite această instituţie -, în schimb la finalul şedinţei prefectul a făcut un anunţ de larg interes public: pe câteva tronsoane de drumuri naţionale din judeţ vor începe lucrări de reparaţii şi de modernizare.
Plombare, reciclare, finalizare
"Am avut multe reclamaţii referitoare la drumul naţional dintre Oradea şi Marghita. Pot să spun că în câteva zile va începe plombarea", a anunţat prefectul Ioan Mihaiu. Acesta a dat de înţeles că reparaţiile încep cu întârziere deoarece "până acum nu am avut freze în Bihor, am luat de la Maramureş", iar aceste utilaje sunt deja folosite în prezent în Vama Borş, după care vor fi locate "pe ruta Marghita".
De asemenea, prefectul a spus că se vor face reparaţii şi pe DN 19 B între Marghita şi Săcueni, metoda folosită pentru reabilitarea asfaltului existent fiind cea a reciclării in situ, la fel precum pe DN 76 între Oradea şi Beiuş în urmă cu trei ani.
Mihaiu s-a referit şi la acest drum naţional, mai precis la porţiunea dintre Oradea şi Bitii, unde modernizarea şoselei a rămas nefinalizată de acum trei ani, urmând să fie făcută în această vară. Este vorba despre refacerea podeţelor, acostamentelor şi aşternerea unui strat final de asfalt, aşa-numitul covor de uzură, după ce porţiunea a fost împărţită la rândul ei în alte trei segmente, spre a fi licitate separat. "Săptămâna viitoare vom şti rezultatul licitaţiei pe primul tronson, Oradea – Hidişel", a spus prefectul, referindu-se la o bucată de 16 kilometri, deja licitată de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
În ce priveşte celelalte două bucăţi ale drumului până la Bitii, prefectul a spus că există un acord al CNAIR pentru ca licitarea pentru finalizarea acestora să revină Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri din Cluj, care - fiind mai aproape decât conducerea de la Bucureşti - se va îngriji ca procedurile birocratice pentru desemnarea constructorilor să fie mai rapide.
Undă verde pentru Nutripork
În ce priveşte temele stabilite dinainte pentru ordinea de zi a reuniunii Colegiului Prefectural, şi anume prezentările celor doi şefi de instituţii, DSVSA şi APM, acestea s-au rezumat la expunerea unor cifre şi a unor definiţii din domeniile de activitate.
Şeful DSVSA, dr. Remus Moţoc, a arătat câte probe au fost recoltate pentru examene de laborator de către inspectorii sanitar-veterinari, câte cazuri de boli au fost descoperite (la bovine, cai şi porci), câte controale s-au făcut şi câte sancţiuni s-au dat în domeniul siguranţei alimentare şi al bunăstării animalelor.
La fel, şefa APM Bihor, Adriana Calapod, a prezentat definiţiile actelor de reglementare (aviz de mediu, acord de mediu, autorizaţie de mediu, autorizaţie integrată de mediu) etc.
Singurul oficial, din cei aproximativ 35-40 prezenţi în sală, care a avut o curiozitate asupra activităţii concrete a APM a fost prefectul, care i-a cerut directoarei să spună în ce stadiu este procedura de reautorizare a fermei de porci a firmei Nutripork.
Potrivit lămuririlor succinte furnizate de Calapod, în draftul noii autorizaţii APM a inclus aşa numitele "cele mai bune tehnici posibile" pentru limitarea poluării olfactive şi chimice produse de această activitate. Astfel, firma va trebui să respecte reguli de "management nutriţional" al animalelor, încadrarea în anumite limite ale emisiilor de amoniac şi să realizeze periodic "studii privind nivelul mirosurilor".
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.