INTERVIU. Prefectul de Bihor, Dumitru Ţiplea: "Repornirea societăţii şi a economiei va fi lentă şi de durată"

La instalarea în funcţie, în decembrie, fiul său de 9 ani a lăcrimat după ce un apropiat al familiei i-a spus, mai în glumă, mai în serios, că urma să-şi vadă tatăl mai rar. A devenit părinte "la distanţă" mai rapid decât ar fi bănuit, pentru că la jumătatea lunii februarie, când au început să vină prin Borş primii repatriaţi din Europa, câteva zile la rând n-a mai ajuns acasă. Prefectul Dumitru Ţiplea spune, totuşi, că nu regretă că a "prins" criza, deoarece "în vremuri grele se vede cine are caracter şi cine nu". 

BIHOREANUL l-a întrebat despre problemele din această perioadă, cum a adoptat Bihorul, în premieră naţională, testarea pooling şi cea comunitară, ce instituţii lucrează şi care stau, dar şi despre ce urmează după 15 mai, când va începe redeschiderea socială şi economică. 

- Prima mare încercare a mandatului dvs. a fost organizarea fluxului de "stranieri" veniţi prin Borş, care iniţial completau un simplu chestionar. Din informaţiile noastre, dvs. aţi propus inserarea menţiunii că semnatarul riscă sancţiuni penale dacă ascunde de unde vine. E adevărat?

- Noi, în Bihor, am început pregătirile cu vreo două săptămâni înaintea celorlalte judeţe, prin organizarea instituţiilor de sănătate publică şi a Armelor MAI - Poliţie, Jandarmerie, Poliţie de Frontieră, ISU. Când am organizat punctele de trecere a frontierei, am observat că fiecare declara ce voia. Foarte puţini recunoşteau că veneau din "zone roşii", ca atare i-am solicitat ministrului Administraţiei şi Internelor să introducem acea menţiune privind răspunderea penală. Reţineţi că din 1 martie până la 30 aprilie prin Borş au intrat 200.000 de persoane şi imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă ne-am fi bazat doar pe buna credinţă.

Din carantină nu iese nimeni netestat

- Cum aţi decis să-l numiţi pe managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, coordonator peste toate spitalele din Bihor cu subordonare locală? Nu au fost împotriviri?

- A fost o decizie logică: sistemul sanitar trebuia coordonat unitar pentru a ţine în mână resursele materiale şi umane, iar dr. Carp este un profesionist care nu a fost contestat de nimeni. Mai mult, este un reper pe plan naţional pentru ceea ce a făcut şi la Judeţean, şi pentru ce face acum coordonând toate spitalele din judeţ, care nu au devenit, niciunul, focare de infecţie. În alte judeţe, aţi văzut, unii manageri de spitale au refuzat să îngrijească pacienţi Covid, în altele i-au băgat laolaltă pe cei cu coronavirus şi pe cei fără, aceştia din urmă infectându-se şi ei. Noi am evitat asemenea erori datorită unei comenzi unice şi profesioniste, pe care nu a contestat-o nimeni.

- Deşi conform legislaţiei repatriaţii pot fi ţinuţi în carantină 14 zile, v-aţi asumat "sechestrarea" lor până la testare, riscând să deveniţi "penali", atât dvs. cât şi Poliţia şi Jandarmeria...

- În România, iniţial, carantinaţii erau testaţi în ziua a 2-a, a 10-a şi a 14-a, după care, pentru că numărul lor s-a înmulţit, metodologia a fost schimbată, nu au mai fost testaţi. Mie mi s-a părut clar, însă, că nu puteam renunţa la testarea carantinaţilor, pentru că veneau din ţări unde coronavirusul se manifesta puternic şi, lăsaţi în comunităţi, l-ar fi răspândit. Am emis, într-adevăr, un ordin că din centrele de carantină nu iese nimeni până nu e testat şi rezultatul iese negativ. Peste 14 zile sunt ţinute persoanele pozitive sau suspecte, deci nu este un abuz, cu atât mai mult cu cât, după depăşirea perioadei de 14 zile, toţi sunt declaraţi pacienţi.

"Cel mai mare număr din ţară" 

- Care instituţie a stabilit centrele de carantină? Şi pe ce criterii?

- Întâi am stabilit criteriile cu colegii de la Arme şi cu cei de la Sănătate: să fie într-o zonă izolată, să fie condiţii decente, uşor de păzit şi supravegheat. Iniţial am stabilit Pădurea Neagră, dar numărul repatriaţilor a crescut brusc şi a trebuit să găsim alte centre. Prefectura a căutat spaţii, DSP a verificat dacă ele corespund sanitar, ISU sub aspectul protecţiei contra incendiilor ş.a.m.d., iar la final CJSU (Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă - n.r.) a luat decizia. Contractele s-au încheiat între DSP şi autoritatea publică locală, iar aceasta cu hotelierii, care asigură cazarea şi/sau masa, inclusiv prin catering.

- La un moment dat, în centre au fost mici revolte, locatarii fiind nemulţumiţi că nu li se dă drumul după 14 zile, apoi acuzând calitatea hranei. Sunt întemeiate plângerile lor? 

- Totdeauna când există mase mari de oameni sunt şi nemulţumiri, dar Guvernul a pus la bătaie sume impresionante pentru aceşti oameni, 230 lei cazarea plus 70 lei masa. Probabilitatea să se furnizeze mâncare de proastă calitate este nulă, se găteşte zilnic şi se şi verifică. În ce priveşte prevenirea revoltelor, precizez că din 13 martie, deci înainte de instituirea stării de urgenţă, la noi funcţionează CJCCI (n.r. - Comandamentul Judeţean pentru Conducerea şi Coordonarea Intervenţiilor), alcătuit din 8 instituţii, cu rolul de a menţine ordinea inclusiv în centrele de carantină. Evident, nu toţi suportă izolarea, ceea ce omeneşte e de înţeles. Dar este atât spre binele lor, cât şi al comunităţilor. Sesizări există în fiecare zi, gândiţi-vă că am avut în carantină, per total, 3.000 de oameni, cel mai mare număr din ţară. Am plecat de la un singur centru şi am ajuns la un vârf de 11. Acum mai sunt 4...

- Cine suportă stricăciunile făcute în unele locuri de carantinaţi? 

- Există anumite stricăciuni - pereţi mâzgăliţi, cearşafuri rupte, mochete pătate - dar sumele alocate de Guvern acoperă remedierea lor. Mai clar, preţurile contractate pentru cazare includ şi reparaţiile.

Prevenţia, mai uşoară decât tratarea

- La propunerea unor medici, dar iniţial cu împotrivirea DSP, aţi impus testarea prin metoda pooling şi testarea comunitară în judeţ. Cum aţi convins?

- La începutul crizei, DSP era o instituţie anchilozată birocratic dar, spre plăcuta mea surprindere, a devenit dinamică şi mai promptă. Referitor la pooling şi testarea comunitară, am observat că, făcând testare în carantină, mulţi s-au dovedit Covid-pozitivi. Ştiind că nu toţi cei trecuţi prin vămi au ajuns în carantină, la propunerea bine documentată a medicilor, am susţinut metoda pooling pentru a depista în primă fază focarele şi apoi persoanele infectate. Am susţinut, în fond, un principiu elementar, şi anume că prevenţia este mai uşor de făcut decât tratarea. E mai uşor să prevenim răspândirea bolii decât să ne trezim brusc cu un număr mare de bolnavi. Şi precizez: din cele 200.000 de persoane intrate prin Borş, peste 33.000 sunt bihoreni. 3.000 au fost prin centrele de carantină, dar 30.000 au mers în comunităţi. De aceea este important să testăm ţintit grupurile cu risc, cum este şi colonia de romi din Vadu Crişului, prima comunitate testată.

- Aţi raportat la Bucureşti avantajele acestor testări? Ce răspuns aţi primit? Pentru că metodele din Oradea nu se aplică în restul ţării...

- Testarea pooling şi cea comunitară nu sunt în metodologia naţională, dar asta nu înseamnă că noi încălcăm metodologia, ci că facem mai mult. De altfel, câteva judeţe şi-au manifestat deja interesul pentru aceste metode: Alba, Satu Mare, Cluj, Sibiu... Alba vrea să facă ceva diferit, să testeze municipiul Alba Iulia şi apoi administraţia publică. Noi rămânem la abordarea testării ţintite.

- Ce concluzie aţi tras după testarea coloniei de la Vadu Crişului? Mai sunt asemenea "bombe biologice" în judeţ?

- "Bombe biologice" ar fi prea mult spus. Am început să facem o analiză pentru a stabili care sunt focarele potenţiale din judeţ, aşa că ne vom îndrepta spre acele focare. Vrem să avem o imagine precisă, pentru a şti cum ne pregătim pentru ceea ce va urma după 15 mai, când, dacă toate merg bine, va începe redeschiderea treptată a activităţilor. 

"Sectorul public trebuie redus"

- În această criză, mai aveţi timp să monitorizaţi prestaţia serviciilor deconcentrate din Bihor? Cum calificaţi activitatea lor? 

- E clar că şi-au diminuat mult activitatea, că şi-au recalibrat priorităţile. O parte sunt funcţionale, altele nu. Instituţiile care s-au călit şi şi-au îmbunătăţit mult activitatea sunt în primul rând cele direct implicate, structurile sanitare şi din MAI. Garda de Mediu a devenit mai activă, ITM chiar...

- Dar sunt şi instituţii care nu lucrează, care s-au cam ascuns. Daţi-ne exemple!

- De ce mă provocaţi? Da, sunt asemenea instituţii, care şi-au trimis masiv angajaţii în şomaj tehnic. N-am să dau exemple acum, dar e clar că dacă au dovedit că pot funcţiona acum cu mai puţini angajaţi, vor trebui să aibă mai puţini angajaţi şi după criză. Abia aştept să treacă această criză, pentru că am planificat nişte reforme instituţionale!

- Insist: veniţi din sectorul privat, cel mai afectat. Consideraţi sau nu că şi bugetarii ar trebui să împartă cu restul societăţii greutăţile, poate prin diminuări salariale, poate prin concedieri?

- În sectorul public, e clar, există o supradimensionare a personalului cu 25%-30%. Este complicat să reduci salariile, dar putem face altceva, şi mai sănătos. Pentru că sectorul privat are mare nevoie de oameni aşa de calificaţi şi aşa de odihniţi, cred că merită să-i primească din sectorul public, care trebuie redus. 

- Înaintea crizei spuneaţi că veţi urmări dezvoltarea infrastructurii judeţului. Mai aveţi această preocupare?

- Bineînţeles că da. În această perioadă am planificat cu CNAIR finalizarea unor lucrări mult trenate - modernizarea DN 76, repararea DN 19E Biharia - Marghita, dar şi refacerea covoarelor asfaltice şi regândirea unor puncte negre de pe DN1 Oradea - Cluj. Deci infrastructura rămâne o prioritate pentru mine. La fel, şi salubrizarea judeţului. De o lună lucrăm cu Garda de Mediu pentru a elimina depozitele clandestine de gunoi din sate, au fost inventariate, s-au dat deja şi avertismente către primării, iar dacă nu iau măsuri vor fi sancţionate drastic, indiferent de apartenenţa politică a primarilor. Şi mai am nişte obiective, dar nu vreau să le anunţ acum. Ştiţi, să nu fie nişte frâne din partea unora...

Pasztor, "implicare" pe un sfert

- Cum percepeţi luxul preşedintelui CJ Bihor, Pasztor Sandor, care e şi vicepreşedinte CJSU, de a pleca la pescuit în timpul serviciului, ba chiar cu o maşină a instituţiei destinată sistemului sanitar?

- Preşedintele CJ nu a fost ales în CJSU, este prin natura funcţiei vicepreşedinte în CJSU. Despre fapta sa ce pot eu să zic? Este în competenţa altor organe să se ocupe de asta.

- S-a implicat în efortul anti-Covid? Abia joia trecută a convocat o şedinţă, să aloce o sumă derizorie pentru plata testării coloniilor de romi...

- Fiecare se implică atâta cât înţelege. Nu mai am alte comentarii de făcut pe tema asta.

- Dar nici măcar la şedinţele CJSU n-a binevoit să participe. La câte a fost?

- Cam la 3-4. 

- Din câte? 

- Din 12.

- Deci la cel mult un sfert...

- ...

"Nu va exista o relansare fulminantă"

- În această perioadă aţi urmărit şi activitatea administraţiilor locale? S-au făcut şedinţe de consilii locale? S-au adoptat şi hotărâri nelegale? Au semnat primarii dispoziţii nelegale?

- Au fost mai puţine şedinţe de consilii şi am avut câteva motive să declanşăm proceduri prealabile pentru corectarea unor Hotărâri şi dispoziţii.

- Ştim că una este dispoziţia prin care preşedintele Pasztor a trimis în şomaj instituţiile de cultură, care nu-i sunt subordonate lui, personal, ci Consiliului Judeţean. Ce măsuri aţi dispus?

- Am cerut intrarea în legalitate. Deocamdată, nu am primit niciun răspuns. În funcţie de reacţie, vom hotărî în consecinţă. Avem şi posibilitatea de a apela la Justiţie.

- Cum calificaţi prestaţia serviciilor de informaţii şi a celorlalte instituţii militare, în această perioadă complicată? Avem doi poliţişti de frontieră arestaţi pentru luare de mită de la repatriaţi care au vrut să evite carantina...

- Instituţiile MAI sunt bine organizate şi disciplinate, iar eu sunt mândru că le coordonez în această perioadă. Toate serviciile îşi fac datoria.

- Analizaţi scenarii pentru ieşirea din starea de urgenţă şi reluarea activităţilor socio-economice după 15 mai? Ce ipoteze de lucru aveţi?

- Aceste scenarii sunt analizate în grupuri de lucru inter-instituţionale. Ceea ce vă pot spune este că încercăm să nu fim luaţi prin surprindere de evoluţii şi că după 15 mai nu va exista o relansare fulminantă a activităţilor. Maşinăria socială şi economică nu va porni de pe loc cu 100 de kilometri la oră. Repornirea societăţii şi a economiei va fi lentă şi de durată. Pandemia va modifica modul nostru de viaţă, de acţiune şi de gândire. Pentru instituţii, important va fi să se digitalizeze cât mai rapid, cu toate consecinţele pozitive ce decurg din asta.

- Când credeţi că vor fi anulate toate restricţiile?

- Cred că vor fi necesare luni şi luni de zile. Dar cât va dura depinde şi de disciplina oamenilor.