Panica n-a salvat niciodată pe nimeni. Dictonul soldaţilor romani se aplică întocmai şi civililor, inclusiv orădenilor.
"Primul lucru e să rămâi calm. Aşa, ştii mai uşor ce ai de făcut. Dacă e incendiu nu deschizi uşa brusc, că-l înteţeşti, iar dacă trebuie să treci prin foc îţi pui o pătură udă în cap. Dacă e cutremur nu fugi pe scări, că alea cad primele, ci te adăposteşi sub o grindă de rezistenţă şi-ţi protejezi capul, iar dacă e inundaţie nu sari în ape, ci te refugiezi la înălţime şi ceri ajutor. Spre deosebire de cei care au încercat să treacă viitura înot, cei care au aşteptat au supravieţuit", spune Ioan Pop, inginer în cadrul Compartimentului Protecţie Civilă din Primărie.
Planul de urgenţă
Există un plan, dar să dea Dumnezeu să nu aflăm niciodată dacă şi funcţionează! La sfârşitul lunii trecute Consiliul Local a aprobat Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al municipiului Oradea, elaborat de Compartimentul Protecţie Civilă din Primărie.
Obligatoriu prin Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, planul ia în considerare riscurile potenţiale la nivel de localitate şi include măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru gestionarea acestora. Iar în Oradea au fost inventariate 12! "Singurul risc de care suntem total feriţi este cel de avalanşe, pentru că oraşul nu are munţi, în rest trebuie să luăm în calcul orice. N-am avut niciodată tornade, dar în sudul ţării s-au văzut deja. Şi, deşi toată lumea spune că suntem feriţi de riscuri seismice, la cutremurul de luna trecută, unda de şoc a trecut Carpaţii, lucru care nu prea se mai întâmplase", spune Pop.
12 riscuri majore...
Un cutremur în Oradea ar afecta în primul rând clădirea Hotelului Parc din strada Republicii, tribuna B a stadionului Iuliu Bodola, zidurile Cetăţii şi ar provoca alunecări de teren, cum au fost cele de la Dealul Ciuperca. Pe lista riscurilor naturale mai figurează fenomene meteorologice extreme precum seceta prelungită, dar şi precipitaţiile masive, care ar provoca avarierea utilităţilor publice.
Riscurile de ordin biologic sunt epidemiile de boli contagioase şi epizotiile cu boli transmise de la animale. La fel de periculoase sunt muniţiile neexplodate, accidentele feroviare şi rutiere, cele chimice cu pierderi de amoniac de la Sinteza şi Electrocentrale, de clor de la Compania de Apă sau de substanţe inflamabile de la PECO din Calea Clujului, contaminări în urma unui accident nuclear la centralele din Paks (Ungaria) sau Kozlodui (Bulgaria), ori un incendiu în masă, care ar afecta mai multe gospodării şi obiective industriale.
Băgaţi la apă
Apa ar fi cel mai mare pericol pentru orădeni. Cel mai frecvent risc îl constituie revărsările provocate de depăşirea capacităţii de preluare a reţelelor de canalizare. De altfel, ele au afectat luna trecută, de două ori, 20 de zone inundabile din oraş.
Cel mai distrugător factor ar fi viiturile provocate de ruperea unui baraj din amonte de oraş. Conform studiilor, viitura ar lovi oraşul în aproximativ 3 ore de la declanşare şi ar afecta cam jumătate din suprafaţă. Zona Gutenberg, cea mai joasă, ar fi cea mai păgubită. Populaţia în putere ar urma să se refugieze la rude şi prieteni în cartierele mai protejate. 695 de sinistraţi ar urma să fie cazaţi la Universitatea Emanuel din strada Nufărului, iar 392 s-ar putea adăposti într-o tabără de corturi care ar fi ridicată pe dealuri, în strada Livezilor. Experienţa a demonstrat însă că sinistraţii care s-au protejat singuri s-au descurcat cel mai bine.
Geanta de fugă
Ca regulă generală, fiecare familie ar trebui să închidă apa, gazul şi curentul înainte de a părăsi locuinţa, să stabilească un punct de întâlnire într-un loc sigur şi să aibă pregătit un rucsac de urgenţă. "Pui cu tine actele, cheile, carneţelul cu numere de telefon, mobilul cu încărcător, trusa de prim ajutor şi medicamentele de care ai nevoie, lanternă şi radio cu baterii, apă îmbuteliată, alimente compacte, articole de igienă, creion, briceag şi fluier", spune Ioan Pop.
Alte reguli elementare pentru refugiaţii ajunşi în siguranţă sunt de a-i sprijini pe cei în nevoie, de a-şi anunţa familiile, ca autorităţile să nu-i caute fără să fie nevoie, de se informa asupra evoluţiei situaţiei şi, mai ales, de a nu colporta zvonuri despre numărul victimelor şi amploarea pagubelor. Nu doar că n-ar ajuta pe nimeni, dar numai ar răspândi panică...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.