Trăim vremuri istorice. Indiferent dacă demersul primarilor din Oradea şi Sînmartin de a uni cele două localităţi într-o capitală a apelor geotermale va avea sau nu succes, gheaţa a fost spartă.
Prima campanie de informare pentru fuzionarea a două localităţi din România postdecembristă a început la sfârşitul săptămânii trecute cu dezvelirea panourilor publicitare şi va continua în martie cu munca de lămurire de la om la om. "Pentru prima dată va fi o campanie decentă. Nu se va înjura nimeni la televizor. Vom încerca să le explicăm oamenilor pentru ce să se ducă să voteze", spune primarul Oradiei.
În unire stă puterea
Ideea fuzionării prin absorbţie a localităţilor Oradea şi Sînmartin a fost lansată de Ilie Bolojan în februarie, anul trecut. "Vrem să fim recunoscuţi drept capitala turismului balnear românesc", anunţa primarul, susţinut necondiţionat de omologul său din Sînmartin, Lucian Popuş. "În perioada 2014-2020, fondurile europene vor fi alocate prioritar marilor aglomerări urbane, aşa că avem nevoie de Oradea", întărea Popuş.
Iniţiatorii spun că unificarea ar avea efecte imediate. Populaţia municipiului ar creşte cu 10.363 de persoane, iar oraşul s-ar extinde cu 6.175 hectare. Peste noapte, Oradea ar depăşi Timişoara ca suprafaţă şi s-ar poziţiona în imediata vecinătate a Clujului. Or, un oraş mai mare e mai atractiv pentru investitori şi are un acces mai uşor la fondurile europene...
Avantaje în serie
Teoretic, localnicii nu ar avea nimic de pierdut. Potrivit strategiei de fuziune adoptate anul trecut de Consiliul Local Oradea, impozitele din Sînmartin vor rămâne nemodificate vreme de 10 ani, costurile preschimbării documentelor sătenilor vor fi suportate de municipiu, centrul de comună va avea în continuare Primărie, bugetul alocat lucrărilor va fi cel puţin la nivelul de acum, iar pensionarii vor avea asigurat transport gratuit în ambele localităţi.
Mai mult, Oradea va promova turismul în zonă şi îşi va asuma investiţii precum construcţia Aquaparcului Băile Felix - Băile 1 Mai, dezvoltarea unui pol de medicină balneară în jurul actualului spital de recuperare, extinderea infrastructurii de apă şi canalizare, modernizarea străzilor, construcţia de piste pentru biciclişti, reabilitarea pistelor de alergare şi multe altele.
Amânat pe primăvară
Programat să se desfăşoare simultan cu alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, referendumul a fost amânat cu o jumătate de an pentru ca iniţiatorii să beneficieze de avantajele reducerii pragului de validare a acestuia. Legea 341/2013, aplicabilă din decembrie anul trecut, prevede că referendumul va fi valabil dacă la el participă 30% din cetăţenii cu drept de vot. La fel, rezultatul va fi validat dacă peste 25% dintre electori răspund cu "da", ceea ce înseamnă şanse mai mari pentru votarea unificării.
Organizatorii au ales data de 10 mai deoarece cade în prima duminică de după minivacanţa de Ziua Muncii, când, teoretic, alegătorii nu ar mai avea chef de excursii, este în apropierea Zilei Europei de 9 mai, ceea ce dă evenimentului un plus de greutate, iar pe o zi caldă de primăvară, probabilitatea ca localnicii să se deranjeze la vot e mai mare. Dar pentru ca asta să se şi întâmple, alegătorii trebuie să şi ştie pentru ce votează...
S-a lansat campania!
La sfârşitul săptămânii trecute Primăriile Oradea şi Sînmartin au lansat o campanie de informare asupra necesităţii fuziunii celor două localităţi. Bugetul alocat promovării se ridică la 400.000 lei, banii urmând să fie cheltuiţi pe prisme şi panouri publicitare amplasate în locurile aglomerate din oraş şi la intrările în satele aparţinătoare comunei, pe "îmbrăcarea" în mesaje unioniste a mijloacelor de transport în comun, calupuri de publicitate la radio şi televiziune, materiale difuzate prin presa scrisă şi pe internet.
"Am pus accent pe şansa unică pe care o avem de a schimba istoria. Urbanizarea comunei se va întâmpla oricum în anii următori, dar nu este totuna dacă va fi haotică sau, dimpotrivă, va genera beneficii pentru localnici", spune Mihai Pop, reprezentantul agenţiei Bizmart, care a conceput campania.
"În avantajul nostru"
Mesajele sunt gândite să răspundă temerilor omului de rând, altminteri reticent la nou. Panourile în roşu şi albastru, după culorile oraşului, iar apoi în violet, sugerând deopotrivă fuziunea de culori şi localităţi, prezintă cupluri de pensionari care vorbesc despre avantajul călătoriilor gratuite în Oradea şi Felix, o funcţionară din Sînmartin care promite că Primăria va rămâne în comună, un lotus termal, trimitere la reînflorirea staţiunii, şi imaginea campioanei mondiale la săritura în înălţime, Ligia Grozav, care vorbeşte despre amenajarea de baze sportive.
Personajele reale chiar cred în mesajul transmis. "Sunt orădeancă, m-am antrenat pe pista din Băile Felix, ideea construirii de noi baze sportive îmi pare OK şi le doresc tot binele locuitorilor celor două localităţi", spune campioana mondială. Pensionarii Florian şi Elena Moţoc susţin şi ei fuziunea, din alt punct de vedere. "S-a mai vorbit de ideea unirii oraşului cu localităţile din jur, dar nu ştiu de ce nu s-a pus în aplicare. Eu zic că oamenii să meargă să voteze, pentru că unirea se face în avantajul nostru. Vom putea călători gratuit în Felix, s-ar putea reface staţiunea şi oraşul ar atrage fonduri mai uşor", spune bătrânul.
Satele Oradiei
Atâta tot că nu toată lumea gândeşte la fel. Dacă în Oradea iniţiatorii referendumului vor trebui să stimuleze mobilizarea la vot, în Sînmartin vor trebui să se concentreze pe munca de lămurire. Locuitorii satelor Betfia, Cihei, Cordău, Haieu sau Rontău, care trăiesc încă din agricultură, se tem că statutul de orăşeni le va aduce impozite mai mari şi interdicţia de a mai creşte animale. Lucian Popuş, primarul de Sînmartin, nu îşi face însă emoţii: "Nu va fi greu să îi convingem. Oamenii vor vedea singuri avantajale fuziunii".
Mai pragmatic, omologul său orădean a şi găsit soluţia. "În afară de faptul că li se va îmbunătăţi treptat nivelul de trai, locuitorii satelor nu vor păţi absolut nimic. Centrul de comună se va transforma în cartier al oraşului, dar satele vor deveni aparţinătoare oraşului şi atât!", zice Bolojan. Exemple de oraşe cu cartiere-sate sunt destule în ţară, de la Aleşd (Peştiş, Tinăud), Petroşani şi Sighetul Marmaţiei la Avrig şi Lugoj. Iar asta nu ar trebui să fie un impediment. Pentru că, până la urmă, fiecare îşi asumă statutul pe care şi-l permite...
SPUNE DA!
49.360
de alegători cu drept de vot vor trebui să voteze "Da" pentru ca referendumul să fie valabil
NOI NU!
Referendum cu emoţii
În ciuda diminuării pragului de votanţi necesar pentru validarea referendumului, meciul nu e dinainte câştigat. "Băştinaşii" de Sânmartin şi "viniturile" din Oradea se tem că urbanizarea le va aduce biruri mai mari. La fel se întâmplă în celelalte comune limitrofe, ca Biharia, Paleu, Oşorhei, Nojorid, Sîntandrei şi Borş, unde aleşii locali au răspuns negativ invitaţiei lansate de primarul Ilie Bolojan de a se pronunţa dacă doresc o alipire la Oradea.
Iniţiatorii referendumului vor trebui să ţină piept şi partidelor care s-au pronunţat deja contra fuziunii. UDMR Bihor, abia cooptată la guvernarea locală, a lăsat să se înţeleagă că deşi nu se va opune, nici nu va susţine proiectul. În schimb, reprezentanţii PSD definesc unificarea ca pe o aventură. "Singurul avantaj al fuziunii e că Oradea va încasa mai mulţi bani la buget. În rest sunt doar dezavantaje. Orădenii din Podgoria, Ioşia sau Oncea se vor putea întreba, pe bună dreptate, când vor avea drumuri asfaltate dacă Primăria duce asfaltul în Haieu şi Rontău, iar locuitorii satelor se vor trezi că nu vor mai putea ţine animale. Că doar n-o să fim un municipiu cu cârduri de raţe pe drum...", spune Ioan Mang, liderul PSD Bihor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.