Patria, nerecunoscătoare: Cererile de majorare a pensiilor foştilor militari şi poliţişti, respinse de Justiţia din Bihor

Judecătorii Curţii de Apel Oradea au încasat anul acesta 10,24 milioane lei în urma proceselor intentate statului pentru plata unor sporuri salariale de tot felul, în schimb sunt foarte grijulii cu banul public când e vorba de alte categorii socio-profesionale.

Aproximativ 150 de foşti pompieri şi poliţişti bihoreni s-au adresat Justiţiei pentru a-şi primi pensiile calculate corect, dar nici unul n-a câştigat în instanţele din Oradea. 

La judecată

Potrivit Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, militarii, pompierii, poliţiştii şi jandarmii distinşi pentru vechimea sub arme cu Ordinul Militar, respectiv Semnul Onorific În Serviciul Patriei, au dreptul, după trecerea în rezervă, la un plus de până la 20% peste cuantumul pensiei. Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale şi cea a Ministerului Afacerilor Interne le acordă sumele, dar nu adăugate la cuantumul net al pensiei, conform legii, ci la cel brut, din care se scad impozitele. 

Rezervist de la începutul anului şi posesor al ordinului, fostul şef al DGA Bihor, comisarul şef Alexandru Nuţiu, a intentat din acest motiv un proces împotriva Casei de Pensii a MAI, cerând să nu-i mai fie "dijmuită" recompensa. "Am înregistrat acţiunea în august, dar Tribunalul Bihor a fixat primul termen abia în decembrie", spune ofiţerul.

"Jonglerie" de stat 

Pierderea e mult mai mare pentru sute de foşti militari, pompieri şi poliţişti trecuţi în rezervă până în 2017 cărora nu le-au fost stabilite corect nici măcar pensiile, aşa încât, deşi au adunat peste 40 de ani vechime în serviciu, ele sunt sub cele ale colegilor cu vechime mai mică de 25 de ani, dar ieşiţi din activitate în ultimii 3 ani.

Viorel Gavriluţ, fost comisar şef la Poliţia Economică, spune că "statul a făcut o jonglerie": după intrarea în vigoare a Legii 284/2010 privind salarizarea unică în sectorul bugetar, aplicarea ei pentru angajaţii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost prorogată anual prin HG-uri. Legea stabilea salariile după un coeficient de ierarhizare înmulţit cu valoarea de referinţă sectorială (VRS), care în 2010 era de 600 lei, dar MApN şi MAI au menţinut VRS la 197 lei în baza unei vechi HG abrogate prin lege. 

Pentru ca, totuşi, angajaţii celor două ministere să nu primească "în mână" mai puţini bani, soldele şi salariile brute astfel micşorate le-au fost compensate cu sporuri de confidenţialitate şi fidelitate, dar "decontul" a venit la pensionare, când stabilirea pensiei s-a făcut exclusiv în funcţie de solde şi salarii, conform legii, fără a se ţine seama şi de sporuri.

Reparaţie nefăcută

Rezerviştilor le-a fost făcută dreptate, teoretic, prin Legea 223/2015, potrivit căreia "cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda/salariul de grad şi/sau de funcţie a militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor cu statut special activi". Ulterior, în 2017, au apărut alte două reglementări, Legea 153 privind salarizarea personalului bugetar, conform căreia salariul de funcţie al poliţiştilor nu putea fi mai mic decât salariul minim brut pe economie, şi HG 1/2017, care stabilea acest salariu la 1.450 lei. 

Cu toate acestea, pensia celor trecuţi în rezervă până în 2017 tot n-a fost actualizată corect. "Calcularea pensiei trebuia făcută prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare, adică a salariului de funcţie, majorat la 1.450 lei, cu VRS, care n-a fost actualizată la 600 lei, ci lăsată tot la 197 lei", spune Gavriluţ, care în 2019, la fel ca alţi 150 de colegi, a dat în judecată MAI la Tribunalul Bihor.

La Înalta Curte

Câteva zeci au pierdut deja procesele, judecătorii hotărând, de pildă, în cazul unui fost colonel MApN căruia la stabilirea pensiei i s-a luat în calcul o soldă de funcţie de doar 583 lei, că "nicio prevedere legală nu obligă un angajator să folosească valoarea salariului de bază minim brut (n.r. - salariul de funcţie al militarilor şi poliţiştilor) ca referinţă în cadrul sistemului de salarizare propriu". Adică invers decât prevăd legile 284/2010, 223/2015 şi 153/2017.

Ceilalţi rezervişti au şi ei şanse să piardă, crede Gavriluţ, fiindcă unele Curţi de Apel, pe motiv că stabilesc o practică unitară, au decis respingerea acţiunilor pentru actualizarea pensiilor foştilor militari şi poliţişti. Dovadă stă o minută încheiată după întâlnirea reprezentanţilor secţiilor de contencios de la nivelul Curţii de Apel Iaşi, care au considerat că foştii angajaţi ai MApN şi MAI ar fi avut incluse sporurile în salarii, aşadar la stabilirea pensiilor lor nu trebuie avut în vedere că soldele şi salariile de funcţie au fost echivalate cu salariul minim brut. 

Ţinând seama de ritmul în care magistraţii orădeni le resping acţiunile, o parte a rezerviştilor vor să ceară strămutarea proceselor şi, dacă li se refuză şi asta, să se adreseze Înaltei Curţi. În fond, singura îndreptăţită să stabilească o practică unitară...