Început într-un val de indignare, anul 2017 se încheie în pragul unei revolte stârnite de ambiţia Puterii de a schimba radical legile. În ianuarie, Guvernul Grindeanu emitea faimoasa OUG 13 pentru a "albi" un dosar de abuz în funcţie al şefului PSD, Liviu Dragnea, dar normativul a fost abrogat sub presiunea străzii.
"Elefanţii" despre care vorbea atunci preşedintele Klaus Iohannis s-au regrupat însă în Parlament, iar în decembrie au dat asaltul, schimbând fulgerător legile justiţiei şi pregătindu-se să "vandalizeze" şi codurile penale.
Nici măcar funeraliile Regelui Mihai nu i-au oprit. Fluturând propunerile unor asociaţii nereprezentative şi ignorând cetăţenii, pe majoritatea magistraţilor şi avertismentele UE, SUA şi Canadei, coaliţia PSD-ALDE-UDMR croieşte o legislaţie care să scape nu doar politicieni şi funcţionari corupţi, ci şi criminali, violatori, pedofili, tâlhari, traficanţi de droguri... BIHOREANUL prezintă principalele modificări, exemplificând cum acestea ar fi "omorât" dosare importante trimise în judecată de procurorii bihoreni.
Trei zile, trei legi
În loc să dea românilor laptele şi mierea promise în campanie, cele două partide de guvernământ, PSD şi ALDE, dar şi UDMR, au vorbit tot anul despre "Sistem", "Binom" şi "Statul paralel" care trimite la puşcărie politicieni nevinovaţi.
Luna aceasta, au trecut la fapte. Pretextând că vor să pună în acord cu deciziile Curţii Constituţionale legile justiţiei (Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, Legea 304/2014 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), Comisia specială condusă de ex-ministrul Justiţiei Florin Iordache a votat în regim de urgenţă tot pachetul legislativ, adoptat apoi de plenul Camerei Deputaţilor şi de Senat pe 18, 19 şi 20 decembrie.
Sub control politic
Practic, magistraţii au fost readuşi sub control politic. Potrivit legilor, preşedintele României poate refuza o singură dată şi motivat numirea şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai parchetelor, iar procurorii intră sub autoritatea ministrului Justiţiei, mult "mai politician" decât preşedintele. În timp ce parlamentarii îi acuză fără oprelişti că servesc sistemul ocult, judecătorii şi procurorii nu vor avea voie să "defăimeze" Parlamentul şi Guvernul. Indiferent ce fapte penale ar comite, magistraţii vor fi anchetaţi de o secţie specială - o discriminare faţă de toate celelalte categorii profesionale.
Totuşi, dacă un judecător e trimis în judecată pentru o infracţiune, paradoxul este că va putea judeca în continuare. De asemenea, magistraţii se vor putea pensiona şi mai devreme decât acum (după 20-25 ani de activitate), beneficiind împreună cu familiile, tot restul vieţii, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite. Pe de altă parte, dacă au prejudiciat o persoană "cu rea-credinţă" sau "din gravă neglijenţă", statul se va îndrepta împotriva lor pentru recuperarea daunelor plătite victimelor.
Invocând 14 motive de încălcare a Constituţiei, Înalta Curte a şi atacat deja la CCR noile prevederi legale.
Atac la coduri
Simultan, Comisia Iordache a schimbat Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, "albind" 675 parlamentari, şefi de consilii judeţene şi primării, precum şi consilieri care au încălcat regimul incompatibilităţilor şi conflictului de interese, făcând afaceri din funcţii şi demnităţi publice. Practic, interdicţiile fixate prin hotărâri judecătoreşti de a nu mai ocupa asemenea poziţii au fost desfiinţate, motiv pentru care PNL a atacat modificările la CCR.
Cele mai devastatoare schimbări pregătite vizează, însă, Codul penal şi Codul de procedură penală, adică ansamblul legislaţiei ce defineşte infracţiunile şi reglementează modul în care sunt cercetate acestea de procurori şi sancţionate de judecători.
Şi în acest caz, Puterea s-a folosit de un pretext: punerea în aplicare a Directivei Europene 343/2016 pentru "consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie", la care au adăugat nepermis. Amendamentele formulate de PSD-ALDE-UDMR, dar şi de PNL-iştii Alina Gorghiu şi Daniel Fenechiu sunt interpretate la unison de specialişti ca aberante: sub falsa aparenţă a respectării drepturilor inculpaţilor, drepturile victimelor sunt anulate, iar procurorii lipsiţi de instrumente. Şi nu doar în lupta anticorupţie, ci şi în chestiuni de siguranţa cetăţeanului.
Pentru unii ciumă...
În cursul anchetelor şi proceselor vor fi interzise comunicările publice privind fapte şi persoane, magistraţii care "scapă" informaţii riscând închisoarea între 3 luni şi 1 an. De asemenea, li se interzice şi "prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe".
De altfel, deşi e păstrată ca posibilitate formală, practic arestarea preventivă va fi aproape imposibilă pentru orice infracţiune pedepsită cu mai puţin de 5 ani de închisoare, aşa încât vor scăpa de cătuşe suspecţii de corupţie, spălare de bani, infracţiuni informatice, trafic de droguri, tâlhărie, furt, distrugere, proxenetism, agresiuni sexuale. "Prin această reglementare expunem populaţia riscului inerent lăsării în libertate a unor infractori periculoşi care vor putea să-şi continue activitatea infracţională", au remarcat Asociaţia Procurorilor şi Forumul Judecătorilor.
Pe de altă parte, procurorii sunt intimidaţi printr-o prevedere conform căreia dacă reţin, arestează ori trimit în judecată o persoană "ştiind sau acceptând că este nevinovată" (noţiuni nedefinite), riscă între 3 şi 10 ani de închisoare.
... pentru alţii mumă
Martorii sunt trataţi şi ei diferit: unul care minte (iar cel mai frecvent o fac martorii apărării) poate fi exonerat de răspundere "dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă", însă dacă o persoană denunţă o alta pentru o faptă "cunoscând că aceasta este nereală" va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Martorii sunt descurajaţi şi să relateze despre infracţiuni la care au asistat, deoarece inculpaţii vor avea dreptul să fie de faţă la audierea lor: o femeie sau un copil violat vor putea fi confruntaţi cu agresorul, iar un funcţionar care denunţă corupţia unui şef chiar cu acesta, înainte de proces.
Amendamentele PSD-ALDE-UDMR limitează drastic şi strângerea de probe. Exemplul cel mai cunoscut este eliminarea înregistrărilor camerelor de supraveghere stradală, dar sunt excluse din probatoriu şi înregistrările audio în care o persoană "duce" o alta pe punctul de a accepta mită sau de a recunoaşte comiterea unor infracţiuni.
De asemenea, procurorii nu se mai pot baza pe constatările tehnico-ştiinţifice, fiind obligaţi să recurgă la expertize, şi nu mai pot strânge probe accesând baze de date la care suspecţii nu au acces egal. De pildă, nu vor putea folosi informaţiile de la ANAF privind evaziunea fiscală până nu-i asigură şi evazionistului accesul la baza de date a Fiscului.
La fel, dacă fac o percheziţie pentru a dovedi, de pildă, un furt, dar găsesc probe că acelaşi suspect a săvârşit ori se pregăteşte să săvârşească un omor, nu le vor putea folosi, ba chiar vor fi obligaţi să le distrugă, în caz contrar fiind vinovaţi ei înşişi de comiterea unei infracţiuni.
Adio, dosare grele!
Un alt amendament ar obliga procurorii, chiar şi când cercetările sunt începute in rem, cu privire la faptă, dar cunosc identitatea suspectului, să-l înştiinţeze pe acesta despre începerea cercetărilor, astfel că dacă o persoană denunţă, de exemplu, un traficant de droguri, acesta trebuie informat că e în vizorul anchetatorilor. Adio, deci, infiltrări de ofiţeri acoperiţi, interceptări, înregistrări...
Mai mult, dacă un dosar nu e soluţionat în termen de un an trebuie clasat, iar redeschiderea sa în ipoteza apariţiei unor elemente noi este posibilă doar în termen de 6 luni.
În fine, condamnarea în lipsă şi punerea în executare a sentinţei vor deveni imposibile dacă inculpaţii îşi schimbă domiciliul pentru a nu putea fi citaţi şi notificaţi, aşa încât cazuri precum al fugarului Sebastian Ghiţă vor deveni obişnuite în măsura - tot mai greu posibilă - a obţinerii unor condamnări.
Corupţi scăpaţi
Dacă asemenea amendamente, a căror discutare a fost amânată după sărbători, ar fi fost deja legiferate, în Bihor ar fi "picat" sute de dosare trimise în instanţă. La DNA, de exemplu, din 49 de rechizitorii întocmite în ultimii 3 ani, 20 nu ar mai fi existat sau ar fi fost lipsite de probe esenţiale.
Între ele, cel al fostului şef al Consiliului Judeţean şi al UDMR Bihor Alexandru Kiss (foto), din care dispărea denunţul şi o înregistrare între doi afacerişti care l-au şpăguit, dar şi date financiare şi bancare obţinute la o percheziţie informatică, al fostului şef al Poliţiei Bihor, chestorul Liviu Popa, şi al altor patru poliţişti (dispăreau interceptări), dosarul în care fostul primar de Beiuş Adrian Domocoş a încasat 7 ani de închisoare pentru luare de mită (un spaţiu comercial) de la Episcopia Greco-Catolică, dosarul fostului şef al Parchetului Beiuş (denunţat pentru luare de mită), cele ale foştilor avocaţi Ioan Sava şi Horia Chivari (şpăgi pentru aranjarea unor sentinţe), al fostului inspector rutierist Alin Bobiţan (denunţat şi înregistrat de un afacerist cerându-i şpagă), al fostului comisar şef de la Poliţia Rutieră Marcel Gherosa (denunţat, înregistrat şi prins în flagrant luând mită) etc.
Dosare imposibile
Pe de altă parte, niciun dosar de trafic de droguri al DIICOT n-ar mai fi fost posibil: procurorii nu mai puteau infiltra agenţi sub acoperire şi nici să facă percheziţii precum cele recente de la Curăţele, Beiuş şi Ştei, unde au descoperit peste 4 kilograme de cannabis. Motivul? Dacă ar fi înştiinţat suspecţii, aceştia ar fi distrus probele.
De asemenea, nu ar fi existat cazul pedofilului Andrei Zalder (foto), cercetat iniţial pentru pornografie prin sisteme informatice (a pus în circulaţie peste 4.100 de poze şi 1.000 de filmuleţe), iar ulterior şi pentru abuzarea sexuală a trei fetiţe cu vârste între 3 şi 10 ani. La fel, cu două luni în urmă nu putea fi prins un bărbat care trimisese mesaje pornografice unui copil de 12 ani, şi nici interlopul Florin "Kobra" Costea, inculpat pentru pornografie infantilă şi act sexual cu un minor după ce i-au fost găsite în calculator pozele făcute unei fete de 14 ani.
Poliţiştii şi procurorii bihoreni n-ar fi putut aduna probe-beton în cazul tâlhăriei şi tentativei de viol comise în noaptea de Înviere din 2014, lângă podul de la "Nuiele", de notoriul recidivist Petru Hera Cristea, iar în ancheta recentei crime din Cantemir nici măcar nu puteau comunica numele şi imaginea suspectului Sorin Rogia pentru a cere ajutor publicului să-l găsească.
De asemenea, simpla eliminare a imaginilor camerelor de supraveghere ar fi îngropat zeci de cazuri de omor, lovituri cauzatoare de moarte, tâlhării, furturi şi chiar infracţiuni rutiere. Un avertisment că pe viitor, dacă aberaţiile de mai sus vor deveni lege, nu va scăpa nimeni de pericol. Cu excepţia răufăcătorilor...
"SUPLIMENTE" PE 2018
Extra-amendamente penale
Pe lângă propunerile de amendare a codurilor penale formulate de membrii Comisiei Iordache, aceasta a înregistrat săptămâna trecută şi iniţiative ale altor parlamentari, precum PSD-iştii Cătălin Rădulescu (foto) şi Andreea Cosma, ce redefinesc infracţiuni precum luarea şi darea de mită, traficul de influenţă şi abuzul în serviciu până la golirea lor de conţinut.
Potrivit acestora, aleşii nu vor mai fi consideraţi funcţionari publici, deci nu vor mai răspunde penal ca atare, luarea de mită nu se va mai pedepsi dacă este "pentru alţii", persoanele condamnate până la 3 ani de închisoare sau care împlinesc 60 de ani nu vor mai executa pedepsele în penitenciare, ci la domiciliu, iar durata pedepselor se reduce pentru numeroase infracţiuni.
Tot Rădulescu - "deputatul mitralieră" care a fost condamnat în urmă cu un an, defintiv, la închisoare cu suspendare pentru dare de mită - a mai depus o iniţiativă pentru modificarea încă o dată a legilor justiţiei, aşa încât conducerea Înaltei Curţi să fie numită şi revocată de Senat la propunerea ministrului Justiţiei. Curat depolitizare!
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.