URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 07 IULIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Noul inspector general şcolar, Virgil Blage, e atât de vechi în sistem încât nu se teme că, dacă-l dărâmă, o să-i cadă și lui în cap. Cu trei ani înainte de pensie își permite să spună ce crede și ce știe. Nu e un politruc obligat să-și calculeze cu exactitate pașii ca nu cumva să-l tragă tovarășii de drum pe linie moartă. A recunoscut că sistemul școlar din care și el face parte e atât de șubred, că și-a trimis copilul la școală în străinătate...
Zic şi eu
Adrian Cris
Place sau nu, e o realitate: de la apariţia sa în viaţa publică a Bihorului, Ilie Bolojan domină administraţia (mai ales) şi (ulterior) politica locală. Mai mult, a devenit un model şi la nivel naţional (din păcate nu prea copiat), prin rezultate precis măsurabile (unii zic că-i floare la ureche să faci orice cu fonduri europene, dar dacă-i aşa, alţii de ce nu-s în stare să le acceseze?). 
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Mi-au plăcut mereu restaurantele mici, de tip italian sau franţuzesc, cu măsuţe micuţe, majoritatea de două persoane, decorate minimalist, apropiate una de alta, aproape înghesuite. Contrastează puternic cu ditamai mesele de ping-pong din restaurantele româneşti pe care ai loc să-ţi pui 7 feluri de mâncare simultan şi mai poţi sta şi confortabil cu coatele lăbărţate. Ne place să avem spaţiu mult pentru noi înşine fiindcă, atunci când suntem la masă, ne simţim regi şi trebuie să ne comportăm în consecinţă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre restricțiile impuse de autorități în contextul pandemiei de Covid-19?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul administrativ reglementează atribuțiile prim-ministrului României în calitatea sa de conducător al Guvernului. Astfel, conform articolului 28 din cod, prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor pe care aceştia le exercită.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Refluxul gastroesofagian constă în reîntoarcerea conţinutului gastric sau duodenal în esofag şi reprezintă, probabil, cea mai frecventă afecţiune digestivă. Cauza cea mai importantă este insuficienta contracţie a sfincterului esofagian inferior (un "inel" muscular care închide esofagul inferior, nepermiţând alimentelor în curs de prelucrare din stomac să ajungă în esofag şi chiar în cavitatea bucală).
22 Iunie 2020, 09:33

Pariu pe sănătate: Autoritățile vor să redeschidă Spitalul Municipal din Oradea pacienților cronici

Pariu pe sănătate: Autoritățile vor să redeschidă Spitalul Municipal din Oradea pacienților cronici ÎN PREGĂTIRE. De săptămâna trecută, corpul de clădire al secţiei de Boli Infecţioase din strada Republicii (foto) a intrat în revizii pentru a se "elibera" Spitalul Municipal. "Mutarea se va face când reducem sub 50 numărul pacienţilor cu Covid", spune directorul medical, dr. Ovidiu Burtă
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Pandemia a provocat în întreaga lume un şoc căruia multe sisteme sanitare, chiar şi în ţări avansate, i-au făcut faţă cu greu. Mai slab dotate şi cu mai puţini angajaţi după exodul medicilor, nici spitalele din România nu au fost scutite de probleme, iar de suferit au avut bolnavii cronici, care în diverse judeţe s-au plâns că nu au mai beneficiat de serviciile medicale necesare.

Cum stau lucrurile în Bihor? Pare greu de crezut, dar nimeni nu acuză lipsa accesului la asistenţă. "Nu am auzit de nicio persoană care să fi avut nevoie de îngrijiri şi să nu le fi primit", spune preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bihor, dr. Dorina Popa. Explicaţia? Baza sistemului - medicina primară şi cea din ambulatoriu - a funcţionat, iar spitalele au putut trata bolnavii acutizaţi fără să se contamineze şi să fie închise, cum s-a întâmplat în zeci de cazuri prin ţară.

O problemă naţională

Cu câteva zile înaintea încheierii stării de urgenţă, două dintre cele mai mari organizaţii ale bolnavilor cronici din România (reunind persoane cu afecţiuni oncologice, cardiologice, reumatice, neurodegenerative etc.) au cerut autorităţilor "redeschiderea" spitalelor.

Alianţa Pacienţilor Cronici arăta că aceştia "au nevoie de monitorizare permanentă", dar "în ultimele luni nu li s-a mai permis accesul în spitale pentru investigaţii, ele fiind amânate cu consecinţe greu de evaluat". Coaliţia a acuzat că în unele spitale "au şi murit oameni pentru că înainte să li se facă intervenţia pentru un accident vascular cerebral, de exemplu, au fost trecuţi prin triajul Covid şi au trebuit să aştepte rezultatul testării".

Vitală pentru sute de mii de oameni, tema a fost preluată şi exploatată politic. Fost ministru al Sănătăţii, senatorul PSD Bihor Florian Bodog a scris pe Facebook că "Guvernul PNL i-a condamnat la moarte pe bolnavii de cancer", deoarece aceştia nu au mai avut acces la medici şi nu au beneficiat de tratamente.

De fapt, e... invers!

În Bihor, asemenea afirmaţii sunt contrazise de realitate, dovada cea mai clară fiind tocmai situaţia pacienţilor oncologici: la Oradea nu doar că nu le-a fost suspendat accesul în Centrul Oncologic, ci dimpotrivă, numărul pacienţilor trataţi aici a crescut.

"La noi n-a existat nicio restricţie", a declarat BIHOREANULUI dr. Aniela Platona, şefa secţiei de Oncologie a Spitalului Municipal. Dimpotrivă: "La început, unii bolnavi s-au temut să vină la control şi tratamente, ca să nu se infecteze, aşa că i-am sunat noi ca să vină. Celor internaţi li s-au făcut şi teste Covid. Niciun pacient şi niciun angajat nu s-a contaminat".

Cifrele vorbesc de la sine: în aprilie, la Oradea au fost trataţi 1.769 pacienţi în spitalizare de zi şi 166 în spitalizarea continuă, iar în luna mai 181 internaţi şi 1.940 în spitalizarea de zi. "Cifrele sunt identice cu cele din ianuarie, februarie şi martie, dar mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut, pentru că a crescut incidenţa afecţiunilor oncologice. În plină pandemie am luat în evidenţe şi am început tratamente la pacienţi noi", spune dr. Platona.

Reducerea riscurilor

Reuşita, spun medicii consultaţi de BIHOREANUL, s-a datorat separării celor două mari spitale din Oradea. Pe 18 martie, Municipalul a fost evacuat pentru a primi doar persoane suspecte şi confirmate cu coronavirus aflate în secţia de Infecţioase din strada Republicii, pacienţii din Rogerius fiind transferaţi, cu secţii cu tot, la alte unităţi: Pediatria, Internele, Cardiologia, Chirurgia adulţi şi infantilă - la Spitalul Judeţean, Reumatologia, Recuperarea şi Endocrinologia - la Spitalul Militar, iar Nefrologia - la Spitalul CFR.

Cum mulţi dintre cei cu coronavirus au avut şi alte patologii, la Municipal au continuat să lucreze o parte din medicii unităţii, de pildă cardiologi şi gastroenterologi, ajutaţi şi de colegi de la Judeţean (de la Obstetrică-Ginecologie, pentru gravidele cu coronavirus fiind amenajată o secţie la etajul IX, Urologie, Nefrologie, Neurologie).

Gheorghe Carp, managerul Spitalului Județean Oradea"La noi, în peste 3 luni, n-a fost contaminat niciun spital şi niciun medic. Dacă spitalele ar fi devenit focare, erau afectaţi şi pacienţii, şi medicii, iar continuarea asistenţei pentru populaţie ar fi devenit o problemă", spune dr. Gheorghe Carp (foto), managerul Spitalului Judeţean, însărcinat de prefectul Dumitru Ţiplea să coordoneze spitalele bihorene cu subordonare locală.

În ţară au fost "marginalizaţi"

Unul din medicii care vede benefică această organizare este şeful secţiei de Diabetologie a Spitalului Judeţean, dr. Amorin Popa, care, însă, consideră că la nivel naţional "marginalizarea bolnavilor cronici este o problemă".

Amorin Popa, șeful secției de Diabetologie din Spitalul Județean OradeaMedicul atrage atenţia că "diabeticii excelează în posibilitatea de agravare a bolii şi pot suferi complicaţii", aşa că trebuie monitorizaţi permanent şi, la nevoie, trebuie ajustate terapiile, obiectiv greu de realizat în condiţiile în care la Judeţean s-au făcut internări doar prin UPU. "Există bolnavi a căror stare s-a agravat până au ajuns la Urgenţe", spune dr. Popa (foto).

Medicul adaugă, totuşi, că bolnavii au putut beneficia de consultaţii şi tratament. "În ambulatoriu se acordă consultaţii, activitatea a fost doar redusă, nu oprită. S-au dat şi consultaţii telefonic, am prescris medicaţie, s-au putut face şi analize. Problema e cu biletele de trimitere online, căci nu toţi bolnavii au internet".

Pe de altă parte, medicul crede că spitalele orădene ar trebui redeschise cât mai rapid, aşa încât pacienţii cronici să se poată interna şi în regim de non-urgenţă, dând ca exemplu Timişoara. Ce-i drept, Timişul n-a avut atâtea cazuri Covid precum Bihorul ori Aradul, pe unde s-au repatriat cei mai mulţi români din Occident...

"Aproape normală"

Dr. Ciprian Brisc, şeful secţiei de GastroenterologieÎn secţiile vitale ale Spitalului Judeţean activitatea a decurs fără diferenţe majore comparativ cu perioada pre-pandemie, de pildă la Chirurgie generală şi Chirurgie vasculară, ATI, Gastroenterologie, Neurologie, Neurochirurgie. Dr. Ciprian Brisc (foto), şeful secţiei de Gastroenterologie, consideră că a fost "aproape normală". "La noi mulţi pacienţi sunt acuţii, cu hemoragii digestive, decompensaţi de ciroză, pancreatită. Cei care au trebuit internaţi au fost internaţi".

Inclusiv numărul intervenţiilor din ultimele luni a fost similar cu cel de anul trecut: 5-8, uneori 10 pe zi. Secţia a fost ocupată cam 50-60%, dar asta fiindcă a fost nevoie şi de saloane ţinute "în rezervă", unde bolnavii să fie izolaţi după internare până la primirea rezultatelor testelor Covid. "Oamenii nu s-au plâns, pentru că am asigurat consultaţii în policlinică, inclusiv în starea de urgenţă", explică dr. Brisc.

Şefa secţiei de Neurologie, dr. Monica Sabău, afirmă la rându-i că bolnavii cronici au primit îngrijiri fie în ambulatoriu, fie în spital: "Am avut şi pacienţi noi, toţi au fost incluşi în programe de tratament".

Adresabilitatea corectă

 şeful UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian BorceaÎn condiţiile în care policlinica a funcţionat şi internările s-au făcut doar pentru cazurile urgente, şeful UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea (foto), consideră că în pandemie s-a văzut, de fapt, câţi din cei care ajung direct la spital aveau motiv s-o facă. În ultimele 3 luni adresabilitatea la UPU a scăzut cu 60% (4.543 persoane) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (9.384). "O parte nu au mai venit acum la UPU pentru că s-au temut de riscul infectării, dar cam asta ar fi adresabilitatea normală". 

În plus, oamenii par să fi avut mai multă grijă de ei. Doar 390 dintre cei ajunşi la UPU în perioada aprilie-mai 2020 au suferit, de pildă, traumatisme, pe când în acelaşi interval al anului trecut au fost 1.508 (fără accidente rutiere).

Dr. Borcea spune că toţi pacienţii care s-au prezentat la UPU au primit întâi îngrijirile de care aveau nevoie şi abia apoi li s-au prelevat probe biologice pentru a fi testaţi Covid, iar cei care necesitau spitalizare au fost internaţi.

La firul ierbii

Medicii de familie, care îşi cunosc cel mai bine pacienţii, afirmă că nu cunosc nicio situaţie în care vreunul să fi rămas fără asistenţă. "Avem mulţi pacienţi cu patologii cronice. La început le-am acordat consultaţii telefonic. Hipertensivii, de exemplu, au tensiometre acasă, diabeticii îşi măsoară permanent glicemia. Dacă a fost nevoie, s-au putut ajusta tratamentele, iar cei care au suferit decompensări au apelat la 112 şi au primit îngrijiri la domiciliu sau au fost internaţi în spital. Nu ştiu nici un caz de refuz al asistenţei", spune preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bihor, dr. Dorina Popa.

În ce priveşte accesul la medicaţie, singura problemă a fost, în această perioadă, cea a persoanelor cu afecţiuni endocrine dependente de Euthyrox, care a lipsit din farmacii, spune un alt medic de familie, dr. Dorina Sirca. 

Internări mult mai puţine

Potrivit Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, în martie a.c. cele 500 de spitale aflate în contract cu CAS au făcut 239.000 internări, faţă de 334.000 în aceeaşi lună a anului trecut, iar în aprilie 96.000 comparativ cu 315.000.

Conform CAS Bihor, în aprilie-mai 2019, spitalele din judeţ au avut 81.365 externări, pe când în aprilie şi mai 2020 doar 15.270, aşadar activitatea s-a redus la o cincime. La Spitalul Judeţean, cel mai mare, s-a înregistrat o înjumătăţire, de la 4.877 pacienţi în aprilie-mai anul trecut, la 2.324 în aprilie-mai anul acesta. Bineînţeles, a scăzut şi valoarea serviciilor decontate de CAS, în aprilie-mai 2020 aceasta fiind de 67,73 milioane lei faţă de 71,39 milioane pentru spitalizare şi de 4,73 milioane lei comparativ cu 6,88 milioane lei în 2019 pentru serviciile în ambulatoriu.

Pregătiri pentru redeschidere

Spitalul Municipal, care a tratat numai cazurile Covid (665 până sâmbăta trecută), a fost cel mai lovit, inclusiv financiar, nu doar prin epuizarea personalului secţiei de Infecţioase.

directorul medical, dr. Ovidiu BurtăSăptămâna trecută, numărul persoanelor internate aici (pe 450 paturi) a scăzut sub 100 (sâmbătă erau 97), iar conducerea unităţii a început pregătiri pentru redeschidere. "La propunerea noastră, dr. Carp a dispus ca din 15 iunie fiecare spital din judeţ să îşi gestioneze suspecţii Covid. În ultimele 3 luni, oricine se prezenta la spital în judeţ şi avea febră era trimis la noi. De acum, vor fi obligate să-i interneze, să le acorde îngrijiri şi să-i ţină izolaţi în saloane separate până ies rezultatele testelor Covid. Dacă sunt negative, oamenii rămân internaţi acolo, şi numai dacă ies pozitive se transferă la noi", spune directorul medical, dr. Ovidiu Burtă (foto).

Al doilea pas va fi mutarea secţiei de Infecţioase, cu bolnavii Covid, în vechea locaţie din strada Republicii, care săptămâna trecută a fost în revizii. "Acolo sunt 80 de paturi. S-au verificat toate instalaţiile, inclusiv cele de oxigen, s-a făcut dezinfecţie, iar cazurile Covid vor fi mutate din Rogerius imediat ce numărul lor scade sub 50, ceea ce sper să reuşim săptămâna ce vine (n.r. - 21-28 iunie). În Rogerius va rămâne doar o secţie ATI în stand-by pentru a prelua la nevoie cazurile grave, în rest Spitalul Municipal va reveni la activitatea normală", spune dr. Burtă. Ceea ce pacienţii cei de toate zilele abia aşteaptă...


CAZURI ŞI CAZURI
"Nici acum nu mă salută"

DSP şi la CAS Bihor au transmis BIHOREANULUI că în ultimele 3 luni nu au primit nicio plângere de la pacienţi cărora să le fi fost refuzată asistenţa, dar şeful UPU-SMURD, dr. Hadrian Borcea, afirmă că au existat şi "cel puţin 5 situaţii ruşinoase" în care unii medici nu s-au ocupat de bolnavi.

Exemplul cel mai de pomină, spune dr. Borcea, vizează chiar un "coleg de-al nostru, medic foarte cunoscut al Spitalului Judeţean", ajuns la UPU cu tulburări cardiace. "De frică, o cardiologă n-a vrut nici să se apropie de el, voia să-l trimită la Municipal ca suspect Covid. În final, după ce a primit îngrijiri la UPU, pe răspunderea soţiei, şi ea doctoriţă, pacientul a mers acasă şi a fost monitorizat la domiciliu, deşi trebuia internat la Cardiologie. M-am şi certat cu unii colegi, nici acum nu mă mai salută după ce le-am spus că nu respectă procedurile", afirmă şeful UPU-SMURD.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2843 RON
  • 1 EUR = 4.8365 RON
  • 1 HUF = 0.0137 RON