O nedreptate făcută în regimul comunist unei familii din Marghita e "reparată" printr-o altă nedreptate, comisă de Primărie, în democraţie, în dauna mai multora. Ce-i drept, beneficiarul este unul dintre cei mai importanţi afacerişti din zonă, iar păgubaşii fără nicio influenţă.
Locatarii a două blocuri din strada I.L. Caragiale se plâng că singurul părculeţ dintre imobile a fost scos la vânzare, spre construire, de către Alexandru Salamon, patronul firmei Belotto, al cărui socru a deţinut aici o casă în anii ’70, când a fost expropriat anume pentru edificarea blocurilor. Fără să ţină seama de utilitatea publică a spaţiului, Primăria l-a retrocedat moştenitorului fostului proprietar, chiar dacă îi putea da fie teren de aceeaşi valoare în alt loc, fie o despăgubire în bani. Dar interesul privat l-a înfrânt pe cel public...
Parc pe site-uri
Un anunţ publicat pe două site-uri specializate în intermedierea de vânzări imobiliare a stârnit luna aceasta îngrijorarea unui grup de marghiteni. Pe portalurile romino.ro şi homezz.ro, un anume Salamon Alexandru a dat de ştire că oferă spre vânzare un "teren intravilan ultracentral", în suprafaţă de 517 metri pătraţi, situat în strada I.L. Caragiale nr. 38, la preţul de 80.000 euro. Fiind vorba despre strada principală a oraşului, aproape de intrarea dinspre Oradea şi pe partea dreaptă a drumului, deci uşor de accesat de toţi cei care se deplasează pe şosea, preţul pe metrul pătrat, de aproape 155 euro, justifică interesul oricărui posibil investitor.
Atâta doar că locul respectiv e spaţiu verde, recunoscut ca atare inclusiv de Primăria municipiului Marghita, iar locatarii blocurilor din zonă se întreabă, pe bună dreptate, cum este posibilă o asemenea tranzacţie. "Parc de vânzare în oraşul Marghita! Cum poate fi scos la vânzare un parc de proprietate publică? Ca la noi la nimeni!", se întreba cineva, revoltat, pe contul de Facebook Margitta Bihari, sesizând totodată şi reporterii BIHOREANULUI.
Motivele? Simplu: în zonă nu mai există niciun alt spaţiu verde, în timp ce aici sunt 12 copaci, bănci şi aparate de joacă pentru copii, iar dispariţia lui, prin edificare, ar însemna inclusiv restrângerea accesului locatarilor la propriile locuinţe. "În caz de mutare, nici n-ar mai încăpea un camion spre scara blocului", spune un marghitean.
Plan de "lipire"
Chiar dacă putea să pară o farsă jucată unui membru respectabil al micii comunităţi locale, la numărul de telefon publicat în anunţ a răspuns persoana indicată ca proprietar al terenului: Alexandru Salamon, de câţiva ani cel mai influent om de afaceri din zonă, proprietar, între altele, al firmei Belotto, producătoare de echipamente sportive şi sponsor al Turului Ciclist al Bihorului, başca amic al edilului Pocsaly Zoltan, care conduce urbea de 14 ani ba ca viceprimar, ba ca primar. "Am toate actele în regulă şi terenul este liber de sarcini", l-a asigurat Salamon, lunea trecută, pe reporterul care l-a contactat ca posibil cumpărător.
A doua zi, ghidând personal muşteriul la faţa locului, bărbatul a explicat că terenul a fost deţinut de socrul său, care avea aici o casă, demolată înainte de 1989 în vederea sistematizării şi construirii cvartalului de blocuri, iar Primăria i l-a restituit de mai bine de zece ani. Pe acelaşi amplasament, căci "aşa am vrut eu, cum altfel?", a punctat omul, cu tâlc.
"A fost interesat şi Unicarm, să facă aici un magazin", a afirmat Salamon, spunând că patronul sătmărean al lanţului de alimentare ar fi vrut să ocupe cu construcţia întregul spaţiu, ba şi să-l lipească de unul dintre blocurile vecine, pentru a-l "uni" cu spaţiile comerciale de la parterul acestuia. În final, însă, a preferat un loc mai mare şi mai aproape de Primărie.
"Curţi construcţii"
"Dar nu vor fi probleme cu vecinii la construire?", l-a întrebat "clientul" pe Salamon. "Ah, nu, cei mai mulţi din blocuri au plecat în străinătate. Ceilalţi, mai sunt vreo trei familii, pot primi o mică despăgubire. N-o să spună nimic", a garantat bărbatul. "Dar cum va fi cu defrişarea copacilor? Sunt 12 în total..." Răspunsul? "Asta-i o problemă care se rezolvă. Am o firmă cu peste 300 de angajaţi", a replicat bărbatul, zâmbind sugestiv. "Dar sub teren nu sunt conducte? Şi ţeava de gaz de la suprafaţă poate fi mutată?". "Vreţi să mergem acuma la Primărie?", a punctat omul de afaceri cu altă întrebare retorică, cu răspunsul inclus.
Mai mult, ca să nu fie nicio nelămurire, a pus la dispoziţia posibilului cumpărător şi actul de Carte Funciară, care demonstrează că e proprietar în bună regulă, ca moştenitor al socrului, Furău Gheorghe, că terenul e liber de sarcini şi că la rubrica "Date referitoare la teren" singura menţiune este nu de parc ori spaţiu verde, ci cea privind categoria de folosinţă "curţi construcţii".
Musai aici
Informaţiile furnizate de Salamon sunt aproape identice cu cele pe care, ulterior, renunţând la rolul de muşteriu interesat, reporterul le-a obţinut şi de la Primăria Marghita. Conform acestora, în 1977 Furău a fost expropriat prin Decret, pentru construirea blocurilor de locuinţe din strada I.L. Caragiale, iar după apariţia Legii 10/2001 omul, de altfel perfect îndreptăţit, a solicitat retrocedarea. Numai că, deşi în cazurile în care terenurile au căpătat între timp o utilitate publică aceeaşi lege prevede posibilitatea fie a restituirii în echivalent valoric pe alt amplasament, fie despăgubirea în bani, restituirea nu s-a făcut în acest fel.
Salamon a acceptat o despăgubire bănească doar pentru 47 metri pătraţi ocupaţi de calea de acces auto folosită de locatarii blocurilor şi caselor învecinate, în timp ce pentru restul suprafeţei, de 517 metri pătraţi, a insistat, după cum şi recunoscuse, să-i fie restituită în natură şi pe vechiul amplasament, transformat cu aproape patru decenii în urmă în părculeţ. După şase ani, în 2007, Primăria i-a aprobat cererea printr-o dispoziţie semnată de Pocsaly Zoltan, edilul de atunci şi de acum.
Totuşi, parc
Culmea e că inclusiv acesta recunoaşte că terenul restituit lui Salamon nu are nicidecum regimul de folosinţă "curţi construcţii", cum scrie în extrasul CF, ci de spaţiu verde. "Acolo este spaţiu verde şi de aceea l-am şi chemat pe dl. Salamon să-i oferim teren în altă parte", a declarat reporterului primarul Pocsaly Zoltan (foto).
Edilul susţine că nu-şi aminteşte detaliile retrocedării, ci doar că moştenitorul lui Furău a refuzat reîmproprietărirea în altă parte. "Noi i-am arătat alte trei – patru locuri unde avem teren, lângă blocurile ANL, lângă ştrand, dar nu a vrut", a afirmat Pocsay. Tot el a admis, însă, că nici măcar n-a cerut o evaluare nici a terenului retrocedat, nici a celor ce puteau fi oferite în schimbul părculeţului, aşa încât să-i dea lui Salamon o suprafaţă de valoare identică, iar asta deşi de la data revendicării au trecut 17 ani.
Pe de altă parte, Pocsay recunoaşte că spaţiul verde dintre blocurile de pe I.L. Caragiale e prea mic pentru construirea unui magazin. "Eu n-o să dau autorizaţie de construcţie pentru aşa ceva. Cel mult un birou ar merge acolo. N-o să dau autorizaţie dacă consider că este în detrimentul oamenilor de acolo", a promis primarul. Ceea ce, de data asta, i-ar putea linişti pe locatarii blocurilor, dar în acelaşi timp să-l supere amicul afacerist, care nu degeaba a ţinut morţiş să-i dea un loc în buricul târgului...
NELEGAL
La Marghita da, la Oradea ba
"De regulă, imobilele preluate abuziv se restituie în natură", spune articolul 1 al Legii 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Articolul 10 al aceleiaşi legi arată, însă, că "în situaţia imobilelor ale căror construcţii edificate pe acestea au fost demolate total sau parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, iar pentru terenurile ocupate se stabilesc măsuri reparatorii în echivalent", aceeaşi procedură fiind obligatorie şi în cazul unei suprafeţe "afectate servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică". Deci, în cazul unui parc ori spaţiu verde între blocuri, e clar: terenul nu putea fi retrocedat pe acelaşi amplasament.
De altfel, în Oradea acest lucru nu s-a întâmplat niciodată în beneficiul unor persoane fizice – cele pentru care acţionează Legea 10/2001. "Nu am retrocedat niciun spaţiu în parcuri, în curţile blocurilor, spitalelor şi şcolilor. Am avut notificări de retrocedare pe astfel de spaţii, dar am oferit echivalent pe alte amplasamente sau echivalent în bani", a declarat BIHOREANULUI secretarul municipiului Oradea, Ionel Vila.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.