URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
31 Decembrie 2018, 09:20

Oradea sub reflector: Află povestea fascinantei vizite a celui mai cunoscut actor european, în urmă cu 100 de ani!

Oradea sub reflector: Află povestea fascinantei vizite a celui mai cunoscut actor european, în urmă cu 100 de ani! IMAGINI RARE. Filmul pe care primul regizor orădean, Jenő Székely, l-a făcut cu prilejul vizitei lui Valdemar Psilander la Oradea s-a pierdut, probabil în timpul Primului Război Mondial. În schimb, pe internet circulă un filmuleţ de 3 minute şi 12 secunde, datat 1919, care prezintă scene din oraş: o trăsură în faţa Teatrului, oameni plimbându-se prin centru şi un tramvai traversând Podul Ladislau. Deşi nu se ştie cine a făcut filmarea, cel mai probabil autorul a fost acelaşi Székely
Oradea sub reflector: Află povestea fascinantei vizite a celui mai cunoscut actor european, în urmă cu 100 de ani! IMAGINI RARE. Filmul pe care primul regizor orădean, Jenő Székely, l-a făcut cu prilejul vizitei lui Valdemar Psilander la Oradea s-a pierdut, probabil în timpul Primului Război Mondial. În schimb, pe internet circulă un filmuleţ de 3 minute şi 12 secunde, datat 1919, care prezintă scene din oraş: o trăsură în faţa Teatrului, oameni plimbându-se prin centru şi un tramvai traversând Podul Ladislau. Deşi nu se ştie cine a făcut filmarea, cel mai probabil autorul a fost acelaşi Székely
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Vizionarea unui film este astăzi un obicei banal. Pentru orădenii care trăiau în  urmă cu un secol, însă, cinematografia era o invenţie fascinantă.

Graţie unui ziarist care s-a îndrăgostit de a şaptea artă, Jenő Székely, în Oradea s-a deschis primul cinematograf în 1907, iar un an mai târziu pe străzile oraşului au apărut primii "cameramani". Puţină lume ştie că, tot în acea perioadă, Oradea a fost vizitată de cel mai iubit actor al Europei, danezul Valdemar Psilander, prilej cu care în oraş s-a turnat primul lung-metraj...

Din presa vremii

istoricul orădean Kupán Árpád Era anul 1903 când orădenii au auzit, întâia oară, de noua modă a lumii: fotografiile mişcătoare. "Cinematografia a fost o mare revelaţie", spune istoricul orădean Kupán Árpád (foto). Fost profesor de istorie în Tileagd, Kupán a citit ani la rând ziarele locale din prima jumătate a secolului XX şi documente din arhiva judeţului. Intrigat de patosul cu care apariţia cinematografiei a fost surprinsă de jurnaliştii vremii, în 2007 a şi lansat o carte dedicată acelei epoci, "Oradea pe ecranul filmului", scrisă în limba maghiară. "Sunt prea bătrân să o traduc în română, dar dacă cineva doreşte, n-am nimic împotrivă", zice istoricul, acum în vârstă de 81 de ani.

Lucrarea dezvăluie curioşilor că pe 13 mai 1903 orădenii aflau pentru întâia oară din ziare despre spectacolul fotografiei în mişcare. Ziarul Nagyvárad scria că Hoch János, de la Teatrul budapestan Uránia, care avea să se transforme într-un cinematograf faimos şi totodată casă de producţie cinematografică, a ţinut o prelegere la Teatrul din Oradea, prilej cu care au fost prezentate aici primele "imagini mişcătoare". A fost, de fapt, prima proiecţie cinematografică din oraş!

Filme în aer liber

proiector inventat de germanul Max SkladanowskyLa eveniment au putut participa doar VIP-urile locale, dar o lună mai târziu Oradea a găzduit şi prima videoproiecţie pentru publicul larg. Cu bioscopul, un proiector inventat de germanul Max Skladanowsky (foto), în Piaţa Mare (azi Parcul 1 Decembrie) au fost "reproduse" cascadorii incitante, precum lupte, autoturisme în mişcare sau accidente simulate. Imaginile sunt, azi, o banalitate, dar pentru orădenii de acum o sută de ani era fascinant să vadă cum o maşină se mişca pe fundalul unui cearşaf alb...

În următoarele zile, programul proiecţiilor în aer liber s-a diversificat, orădenii putând să vadă filme pe role lungi de 250 metri, precum "Alibaba şi cei 40 de hoţi", "Crăciunul" ori "Servitorul fals". Interesul privitorilor era uriaş, iar cortul în care se făceau proiecţiile a fost pe măsură, având o capacitate de 1.500 locuri.

Poftiţi la Urania!

Pe 15 septembrie 1904, ziarele anunţau o altă ştire "bombă": reprezentanţii companiei Bioscop Narten au mers pe jos, pe malul Crişului, pentru a înregistra imagini pe care urmau să le proiecteze la spectacolele de seară. "Ziarele nu au mai scris nimic apoi despre filmul astfel realizat", spune Kupán.

În 1906, proiecţiile de filme din aer liber s-au mutat în interior, întâi într-o sală a Palatului Vulturul Negru, la Teatrul Electric Edison, deţinut de orădeanul Benkő Mihály. Primul cinematograf veritabil, Urania, a fost inaugurat însă pe 14 iulie 1907, la subsolul hotelului Pannónia (azi Transilvania). Presa scria că cinematograful era sofisticat şi bine echipat, laudele culegându-le patronul Jenő Székely, un ziarist evreu ce avea să devină şi primul regizor al urbei.

Azi nu se mai ştiu multe despre el, dar cert este că a fost de-a dreptul cucerit de cea de-a şaptea artă. Cinematograful l-a deschis în parteneriat cu compania de film omonimă din Budapesta, iar afacerea s-a dovedit de mare succes: în două săptămâni, într-o duminică, 1.500 de orădeni au urmărit filme la Urania!

Catolicii, împotrivă

Edison s-a transformat la rându-i în cinematograf şi, evident, a fost în concurenţă directă cu Urania. Ca urmare, Benkő şi Székely au trebuit să găsească fiecare soluţii ingenioase pentru a atrage clienţi. Aşa au apărut primele imagini filmate în Oradea, fără a fi clar care dintre cei doi a făcut primul pas.

Sigur este că în aprilie 1908 Urania se lăuda în ziare că a filmat zonele de promenadă din oraş, dar şi cartierul ţigănesc din Velenţa, în timp ce Edison se fălea cu un scurt colaj cu imagini filmate în Duminica Paştelui. Orădenii au fost mai mult decât încântaţi să îşi vadă pe peliculă oraşul şi concetăţenii, unii poate chiar recunoscându-se în imaginile proiectate pe marele ecran...

Ca orice noutate, cinematografia a stârnit şi rumoare. "Oamenii se temeau că va dispărea teatrul din cauza filmelor. În 1908, un grup catolic a cerut interzicerea cinematografiei. Fără succes, desigur", spune Kupán.

Orădeni pe ecrane

Pe 6 octombrie 1912, când Oradea a găzduit o amplă demonstraţie de aviaţie, cu piloţi din mai multe ţări, Székely a adus operatori din Budapesta pentru a surprinde evenimentul. Imaginile au rulat nu doar în Oradea, ci în ceea ce devenise deja reţeaua de cinematografe Urania din Ungaria. A fost întâia dată când imagini filmate aici depăşeau graniţele oraşului.

Un moment aparte pentru cariera sa şi implicit pentru cinematografia orădeană s-a petrecut în 1913, când Székely a fost plătit să facă un film despre oraş. Asociaţia Femeilor Evreice, care organiza anual un mare bal, i-a cerut să realizeze o peliculă care să ruleze la petrecere, aceasta fiind proiectată pe 15 martie la restaurantul Vigadó din Palatul Vulturul Negru. Conform relatărilor din presă, Székely a filmat oamenii distrându-se pe patinoarul din Parcul Bunyitay (Brătianu de azi) şi diverse scene pe străzile oraşului, inclusiv cu propria familie.

"A fost primul succes major în producţia de film din Oradea. Deşi nu a câştigat faimă europeană, filmul a provocat multă bucurie şi mândrie locală", relatează Kupán. Nu se ştie dacă filmul mai există şi acum, fiind posibil să fi fost distrus sau pierdut în timpul războaielor. De altfel, în Arhiva Naţională de Filme a României nu se regăseşte nicio peliculă făcută la Oradea. În schimb, filmele realizate aici de Székely sau de alţi regizori sunt menţionate pe site-ul Arhivei de Filme din Ungaria. Despre fiecare dintre ele, instituţiile ungare spun că nu mai există copii.

Vedetă la Oradea

cel mai cunoscut actor european ddin 1914, danezul Valdemar PsilanderUn alt moment important a avut loc în 1914, anul primului lung-metraj, realizat cu ocazia vizitei în Oradea a celui mai cunoscut actor european de atunci, danezul Valdemar Psilander (foto). Filmele acestuia făceau furori, iar în cadrul unui turneu prin Ungaria actorul s-a oprit şi la Oradea. Jenő Székely a obţinut de la compania daneză Nordisk Film dreptul de a-l filma în timpul vizitei, rezultatul fiind primul lung-metraj, în sensul acelor vremuri, realizat în oraşul de pe Criş. De altfel, titlul a fost simplu: "Psilander la Oradea".

Nu se ştie lungimea documentarului, ba nici măcar dacă a fost proiectat vreodată în Oradea, jurnaliştii dând mai multă importanţă vizitei în sine, iar despre peliculă scriind puţin. Cert este că aparatele lui Székely au surprins întâmpinarea vedetei în gară de către mii de orădeni, "drumul triumfal" spre Hotelul Vulturul Negru şi prezenţa la Teatru, unde actorul a vorbit despre meseria sa şi a lăudat femeile de aici, spunând că sunt frumoase şi elegante. Filmul a fost mut, singurele "vorbe" transmiţându-le gazetarii...

În cele două zile petrecute aici, Psilander a mai vizitat cinematograful Apolló, deschis în 1912 în actuala Casă de Cultură a Municipiului, şi redacţia ziarului Nagyvaradi Napló, unde a şi văzut imaginile cu el. Ce s-a întâmplat apoi cu filmul, nu mai ştie nimeni. A rămas doar mândria că Oradea are o istorie veche de film, pierdută în "desfăşurătorul" timpului...


SCENE DIN ORAŞ
Filme de Oradea

Reclama făcută Oradiei de Székely Jenő a funcţionat. "Oraşul era considerat unul cochet, aşa că a fost o atracţie pentru regizori", spune Kupán Árpád. În 1912, regizorul budapestan László Beöthy a venit să filmeze aici cadre din viitorul său film, "Crini galbeni". A turnat scena urmăririi unei maşini pe străzile din centru, dar din motive neştiute imaginile nu au mai fost cuprinse în pelicula lansată doi ani mai târziu.

De asemenea, în 1913, budapestanul Uher Ödön a filmat la Banca Centrală din Oradea şi pe strada principală scene din pelicula "Patru degete". Tot aici s-a filmat în 1914 "Böském", regizat de Jenő Székely şi Miklós Erdélyi, directorul Teatrului, o peliculă cu lungime necunoscută, despre o tânără care voia să scape din mănăstire pentru a se iubi cu un locotenent.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Felicitari
Articol foarte interesant. E bine dna Totorean cand schimbati nota aceea zeflemitoare, acesta este jurnalism adevarat, fara mistocareala.
Postat 31 Decembrie 2018, 11:31 de Neutryno
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON