Oradea ieri, Oradea azi: Povestea parcurilor interbelice din oraş. Cum au rezistat până astăzi?

1937. Parc "francez" în oraş

În perioada interbelică, Oradea avea câteva parcuri intens frecventate de către localnici, ca locuri de promenadă şi de petrecere a timpului liber. Dar întreţinerea lor era dificilă, lucru evidenţiat într-un raport, făcut la patru ani de administraţie aa consilierului local Virgil Givulescu, publicat în 1938. Aici se preciza că "la 1 martie 1934, toate parcurile, aleele şi străzile de pe teritoriul Municipiului Oradea erau într’o complectă părăsire", dar şi că din 1927 şi până în 1933, fiind criză economică, nu se mai făcuseră plantări, deşi anual se cheltuiau 2 milioane de lei pentru lucrări de întreţinere.

Abia în toamna lui 1934 a început reamenajarea Parcului Rhédey (azi Bălcescu) şi s-au făcut plantări în Velenţa şi pe malurile Crişului. În anul următor, la rând a venit modernizarea Parcului Carmen Sylva (azi Petöfi), plantări în Ioşia, iar în 1937 a început refacerea Parcului Carol al II-lea (foto), care azi poartă numele IC Brătianu. Proiectul prevedea o grădină franţuzească, cu alei, cursuri de apă şi o grădină botanică unde elevii să poată descoperi secretele florei din regiune. În mijlocul parcului se afla o statuie a regelui Carol al II-lea, existând şi o mică insulă în partea dinspre centrul urbei.

2020. Parcuri noi şi modernizate

Parcurile prin care orădenii interbelici se plimbau zi-lumină au rămas active până azi, având parte de diferite modernizări. După amenajarea Parcului 1 Decembrie în anii 1950-1960 în locul unei pieţe agro-alimentare, puţine au fost parcurile nou-apărute până în anii 2000, deşi populaţia a sporit simţitor. Vechile parcuri au avut parte doar de unele modernizări sumare, în mare parte prezentând încă un aspect învechit, însă au apărut noi parcuri în cartierele lipsite de zone de recreere. Anii recenţi au însemnat apariţia de parcuri noi şi terenuri de sport în Nufărul şi Rogerius.

În prezent, în oraş sunt în curs de amenajare cinci noi parcuri în suprafaţă totală de 12 hectare: câte unul pe străzile Veteranilor (foto), Barcăului, Ion Bogdan, Soarelui şi Grigorescu, toate fiind coridoare verzi finanţate prin fonduri europene. Totodată, se fac în continuare plantări pe malurile cursurilor de apă, în zone verzi existente, dar şi prin cartiere, autorităţile demarând şi mici împăduriri în zone de protecţie de pe malurile Crişului. De pildă, în primăvara acestui an, 3.500 de puieţi au fost plantaţi în Cartierul Tineretului, urmând ca alte câteva mii să apară pe viitor dincolo de Podul Densuşianu.