URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 15 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am tot ezitat să vorbesc despre proiectul cu ţepi de deasupra parcării din Centru pentru că, sincer, la fel ca şi colegul meu Lulu Cremeneanu, nu prea pricep proiectul. Nu că nu ştiu citi nişte planşe, dar nu mă dumiresc nicicum cum va să funcţioneze instalaţia aceea. Din start văd o hibă uriaşă din punct de vedere al punerii în operă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
I-am zis-o, încă din faza în care încă oscila (sau nu voia să confirme ce plănuiește), că e condamnat să candideze la Consiliul Județean. Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie a.c. a Curţii Constituţionale, prevede că se poate institui carantina zonală în cazul în care există anumiţi indici care arată că există o răspândire comunitară a epidemiei în anumite zone.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
12 Iulie 2020, 11:52

Oradea ieri, Oradea azi: Povestea parcurilor interbelice din oraş. Cum au rezistat până astăzi?

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1937. Parc "francez" în oraş

În perioada interbelică, Oradea avea câteva parcuri intens frecventate de către localnici, ca locuri de promenadă şi de petrecere a timpului liber. Dar întreţinerea lor era dificilă, lucru evidenţiat într-un raport, făcut la patru ani de administraţie aa consilierului local Virgil Givulescu, publicat în 1938. Aici se preciza că "la 1 martie 1934, toate parcurile, aleele şi străzile de pe teritoriul Municipiului Oradea erau într’o complectă părăsire", dar şi că din 1927 şi până în 1933, fiind criză economică, nu se mai făcuseră plantări, deşi anual se cheltuiau 2 milioane de lei pentru lucrări de întreţinere.

Abia în toamna lui 1934 a început reamenajarea Parcului Rhédey (azi Bălcescu) şi s-au făcut plantări în Velenţa şi pe malurile Crişului. În anul următor, la rând a venit modernizarea Parcului Carmen Sylva (azi Petöfi), plantări în Ioşia, iar în 1937 a început refacerea Parcului Carol al II-lea (foto), care azi poartă numele IC Brătianu. Proiectul prevedea o grădină franţuzească, cu alei, cursuri de apă şi o grădină botanică unde elevii să poată descoperi secretele florei din regiune. În mijlocul parcului se afla o statuie a regelui Carol al II-lea, existând şi o mică insulă în partea dinspre centrul urbei.

2020. Parcuri noi şi modernizate

Parcurile prin care orădenii interbelici se plimbau zi-lumină au rămas active până azi, având parte de diferite modernizări. După amenajarea Parcului 1 Decembrie în anii 1950-1960 în locul unei pieţe agro-alimentare, puţine au fost parcurile nou-apărute până în anii 2000, deşi populaţia a sporit simţitor. Vechile parcuri au avut parte doar de unele modernizări sumare, în mare parte prezentând încă un aspect învechit, însă au apărut noi parcuri în cartierele lipsite de zone de recreere. Anii recenţi au însemnat apariţia de parcuri noi şi terenuri de sport în Nufărul şi Rogerius.

În prezent, în oraş sunt în curs de amenajare cinci noi parcuri în suprafaţă totală de 12 hectare: câte unul pe străzile Veteranilor (foto), Barcăului, Ion Bogdan, Soarelui şi Grigorescu, toate fiind coridoare verzi finanţate prin fonduri europene. Totodată, se fac în continuare plantări pe malurile cursurilor de apă, în zone verzi existente, dar şi prin cartiere, autorităţile demarând şi mici împăduriri în zone de protecţie de pe malurile Crişului. De pildă, în primăvara acestui an, 3.500 de puieţi au fost plantaţi în Cartierul Tineretului, urmând ca alte câteva mii să apară pe viitor dincolo de Podul Densuşianu.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0836 RON
  • 1 EUR = 4.8344 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON