URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 22 IUNIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nici bine nu s-au stins ecourile alegerilor locale, că deja zgomotul picamerelor redevine dominant. Cei care credeau că a venit vremea panseluțelor și a ștaifului să facă bine să citească planurile de viitor ale noului și totodată vechiului primar, Florin Birta.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Plicticoasa campanie electorală s-a animat abia pe final, când am avut parte și de o adevărată „lovitură de imagine”, amintind de marile dezvăluiri ce făceau „deliciul” confruntărilor politice din anii 90. Prefectului liberal Dumitru Țiplea i-a fost „extras”, din debaraua în care-l credea bine ascuns, un schelet încă urât mirositor, datând din perioada studenției...
Zic şi eu
Adrian Cris
La ora acestor comentarii, urnele au vorbit, după o campanie pe care unii candidați au dus-o intens, în ciuda redusei probabilități ca challengerii să-i detroneze pe deținătorii celor două funcții cheie ale administrației din Bihor, de președinte al Consiliului Județean și de primar al Oradiei. Pentru că războiul electoral a fost decis într-o singură bătălie, dar și pentru că tandemul Ilie Bolojan - Florin Birta a avut ce etala alegătorilor, perdanții au avut din start șanse modeste, ceea ce, în parte, le și scuză rezultatele.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ați votat la alegerile locale și europarlamentare?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La momentul apariției acestui material, campania electorală pentru alegerile locale se va fi încheiat deja, iar localitățile României vor avea noi conduceri alese în urma alegerilor din 9 iunie 2023. Modul în care guvernanții noștri au procedat în ultimele luni în mimata „luptă” contra jocurilor de noroc la sate va produce, însă, consecințe pe termen lung și va putea afecta serios bugetul statului...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat se definește ca un exces permanent de zahăr în sânge, adică hiperglicemie cronică, determinată de o rezistență progresivă a organismului la acțiunea insulinei, un hormon produs de către pancreas (care face să scadă glicemia).
15 Februarie 2018, 08:03

Oazele termale: Cum au ajuns Băile Felix și Băile 1 Mai locul de tratament și relaxare preferat al românilor (FOTO)

Oazele termale: Cum au ajuns Băile Felix și Băile 1 Mai locul de tratament și relaxare preferat al românilor (FOTO) CAZARE LA ÎNĂLŢIME. În anii ´60-´70, autorităţile au investit masiv în construirea a noi clădiri, care au schimbat fundamental aspectul Felixului. Hoteluri cunoscute azi, precum Mureş, Internaţional, Padiş sau Termal, găzduiau în perioada comunistă mii de turişti anual, din care câteva sute erau străini, veniţi mai ales din Scandinavia
Oazele termale: Cum au ajuns Băile Felix și Băile 1 Mai locul de tratament și relaxare preferat al românilor (FOTO) ÎN CREŞTERE. Delta Dunării, Mamaia şi Băile Felix au fost zonele cele mai căutate de turişti în sezonul 2016, cu un grad de ocupare de aproape 100% pentru mai multe săptămâni, potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). În 2015, Băile Felix au înregistrat 150.000 turişti, faţă de doar 85.000 în 2009. De la an la an numărul turiştilor creşte cu peste 10%
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Căutate, folosite şi apreciate încă din Evul Mediu, apele termale din zona limitrofă Oradiei au reprezentat cheia sănătăţii şi a turismului din zonă.

Staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai au o poveste comună, întinsă pe secole, existenţa lor demonstrând că natura a fost generoasă cu această parte a Bihorului.

Thermae Varadiensis

Conform cercetărilor arheologice, teritoriul actual al Băilor este locuit încă din neolitic; probabil chiar apele calde au fost motivul stabilirii oamenilor aici. Informaţii mai sigure despre trecutul îndepărtat al Felixului vin din epoca medievală. Exploatarea apelor termale este dovedită de toponimie, de pildă Peţa venind de la "a pescui", iar numele satului Haieu de la Héviyö, adică "Apele calde".

Cea mai veche mărturie scrisă despre existenţa acestor "băi" datează din anul 1221, de pe vremea Abaţiei Hevius de Magno-Varadino, care a dăinuit pe aceste locuri până la venirea turcilor. Distrugerile provocate de invazia din 1241 a tătarilor nu par să fi afectat foarte tare dezvoltarea zonei, căci în secolul al XIV-lea numărul satelor din jurul izvoarelor termale crescuse, în Haieu existând mai mulţi preoţi ce plăteau dijmă (livrau produse) episcopului din Oradea. Tot atunci apărea în Sînmartin o mănăstire premonstratensă.

În Evul Mediu, băile, mai corect spus izvoarele, exploatate deja în scop curativ, au purtat mai multe denumiri, de la Băile Episcopeşti, Băile Haieului şi Băile Sînmartinului până la Băile Oradiei (în latină Thermae Varadiensis).

Izvoare de sănătate

Apa termală de sub Băile Felix este de tip akratotermă, adică are o concentraţie minerală de un gram pe litru. Apa are o temperatură medie de 36-37ºC, este bogată în potasiu, calciu, magneziu şi fier, fiind benefică pentru sistemul circulator, metabolism, musculatură şi sistemul imunitar. Totodată, presiunea sa ajută sistemul locomotor şi cel cardiovascular.

Aceste caracteristici par să fi fost cunoscute în secolul al XVI-lea, când apăreau tot mai multe relatări ale călătorilor străini, în special italieni. De pildă, Antonio Possevino nota că oameni "s-ar duce acolo (la băi – n.r.) după curăţenie, deci pentru tratament, şi ar putea rămâne acolo cu înlesnirile necesare". În 1405, Papa Inocenţiu al VII-lea conferise chiar "iertare de păcate tuturor pelerinilor care mergeau să se închine la capela din băile Oradiei".

Un număr mare de oameni frecventa băile în 1584, în perioada epidemiei de ciumă, când săracii se puteau trata fără plată. Nicolaus Olahus, cărturar care a activat la Oradea, asemăna apa terapeutică de aici cu cea de la Buda şi cu cele din Slovacia.

"Fericire" pentru toţi

Primele investiţii în cele două staţiuni au fost făcute după anul 1700. Numele Băilor Felix e posibil să fi venit de la cel al administratorului său din perioada 1711-1721, Helcher Felix. În schimb, istoricul Titus Livius Roşu susţinea că denumirea vine de la "fericirea însănătoşirii", "felix" însemnând "fericire" în latină.

Între amenajările făcute în Băile Felix în timpul Habsburgilor se numără o clădire de cazare pavilionară, bazine pentru oamenii înstăriţi şi, separat, pentru săraci, dar şi o casă cu grădină pentru bolnavii ce mergeau la tratament.

În schimb, cu ocazia unei călătorii în preajma Oradiei în 1771, Stephanus Hathvany arăta că în Băile 1 Mai existau patru bazine împrejmuite cu gard de lemn, din care trei acoperite cu şindrilă sau trestie, unul fiind construit din piatră, iar altul fiind "noroios", adică o simplă baltă. Lângă acestea existau zece camere de cazare. Bazinele din 1 Mai erau frecventate exclusiv de plebe, de săraci.

Vremea hotelurilor

Hotelurile şi-au făcut apariţia în Felix către jumătatea secolului al XIX-lea. Cel dintâi, numit Europa, era inaugurat în 1832, lângă el fiind trei bazine construite din bârne de lemn: unul pentru bogătaşi, altul pentru ţărani, iar un al treilea pentru săraci.

Numărul persoanelor care mergeau la tratament creştea, astfel că în 1858 erau internaţi 1.887 bolnavi în Felix şi 1.448 în 1 Mai. Legătura cu Oradea era asigurată cu omnibuz ce făcea două curse zilnic. În 1886, pe 16 iunie, era inaugurată calea ferată dintre Oradea şi Felix, cu o lungime de 6,42 km, parte a liniei Oradea - Vaşcău.

Alte hoteluri deschise către 1900 au fost America, Victor, Manyhért, iar în 1912-1914 era dată în folosinţă piscina Apollo. Totodată, în staţiune exista un muzeu în care erau expuse diferite obiecte lăsate de bolnavii trataţi aici: bastoane, cârje, cărucioare etc. Datorită calităţii deosebite, la Expoziţia Mondială din 1896 apa termală a Felixului primea medalia de aur.

Lacul cu nuferi din Băile 1 Mai a intrat sub protecţia legii în 1932, ca parte a rezervaţiei naturale Pârâul Peţea, nufărul termal fiind declarat monument al naturii, el existând acolo împreună cu alte specii, precum melcul termal şi roşioara lui Racoviţă, o varietate descoperită de cunoscutul biolog.

Băile… statului

Băile EpiscopeștiLa momentul Marii Uniri, Băile 1 Mai, numite pe atunci Băile Episcopeşti (foto), se aflau pe proprietatea Episcopiei Romano-Catolice, având o suprafaţă de 58 hectare, 5 hoteluri, 3 stabilimente pentru tratament şi 5 bazine, cu facilităţile necesare. Terenul de sub Băile Felix se afla în proprietatea ordinului călugăresc Premonstratens. Ele ocupau 60 hectare şi cuprindeau 5 hoteluri, stabilimente cu 8 bazine, şcoală de înot şi alte facilităţi preum dispensar, poştă, gară, cazinou, restaurant.

După 1920, Statul Român a preluat toate staţiunile balneare din ţară, exceptând Băile Felix şi cele Episcopeşti. Istoricul Blaga Mihoc arată că în cazul acestora autorităţile s-au găsit în situaţia de a nu şti ce să facă, pământul de sub ele nefiind întăbulat de Episcopie sau Prepozitura Premonstratens. Dreptul de proprietate a făcut obiectul unor lungi litigii între stat, Biserică şi călugări. Abia în 1937 s-a putut face întăbularea definitivă a terenurilor de către Statul Român, după un proces politico-juridic întins pe 17 ani! Act contestat şi după căderea comunismului de către Ordinul premonstratens, care în 2009 a deschis o nouă serie de procese pentru anularea întăbulării din 1937, pierdute însă în anii următori.

Hoteluri comuniste...

Ambele staţiuni au fost naţionalizate de regimul comunist în 1949, primind apoi denumiri noi: Băile Felix au devenit Băile Victoria, revenind la vechea denumire după circa un deceniu, iar Băile Episcopeşti deveneau Băile 9 Mai, ulterior Băile 1 Mai. Investiţiile făcute de autorităţile comuniste, în principal între 1968-1977, au însemnat noi foraje şi ulterior noi hoteluri, amenajarea ştrandurilor, a spitalului de recuperare, a centrului UGSR şi a zonelor de agrement, odată cu creşterea numărului curselor de tren şi de autobuz dinspre Oradea.

Conform planurilor de sistematizare, linia de tramvai din capătul cartierului Nufărul urma să fie prelungită până la marginea celor două staţiuni. Intrarea în Felix trebuia să se facă cu un pasaj peste calea ferată, pe partea stângă fiind gândit un pavilion administrativ cu spălătorii. Existau şi planuri de extindere a Felixului către Haieu, pe un teren liber unde s-ar fi construit un complex sportiv olimpic, cu heliport. La marginea Haieului urma să fie amenajat un muzeu etnografic. Peisajul staţiunilor urma să fie completat cu câteva complexe sanatoriale şi numeroase zone verzi, aşa încât pe viitor să rezulte un singur mare complex turistic balneoclimateric, cu o capacitate de 11.870 locuri de cazare.

Prin construirea hotelurilor, capacitatea de cazare ajunsese, la sfârşitul anilor ´70, la 3.700 în Băile Felix, respectiv 1.900 în Băile 1 Mai. Clienţii erau atât persoane care beneficiau de tratament, cât şi turişti, principalele atracţii fiind nufărul termal şi pădurea Felix.

... şi pensiuni capitaliste

După 1990, principalii investitori au fost privaţii, astfel apărând, oarecum haotic, pensiuni şi cabane, restaurante şi magazine. Însă imaginea staţiunilor s-a degradat din lipsa investiţiilor publice, "îmbătrânind" şi aşteptând, încă, un suflu nou.

Înmulţirea necontrolată a clădirilor şi folosirea în neştire a resursei de apă termală au dus la secarea lacului cu nuferi din Băile 1 Mai. Târziu s-a putut demara renovarea unor hoteluri, precum Internaţional sau Lotus, ultimul dotat cu un aquapark şi clasificat la cinci stele.

Mai mult decât necesare, investiţiile în regenerarea Felixului cad în responsabilitatea Primăriei Sînmartin, care abia în 2017 a prezentat un proiect de refacere a centrului staţiunii. Deşi numărul turiştilor e în creştere, multe alte lucruri sunt necesare pentru ca Băile Felix să devină, cu adevărat, staţiunea balneoclimaterică nr. 1 în România...


A FI SAU NU ORAŞ?
Tentative de urbanizare

În ultimii 40 de ani, autorităţile locale au pus de câteva ori problema includerii celor două staţiuni în componenţa unui oraş, pentru a putea fi mai uşor dezvoltate şi conectate la facilităţile mediului urban. Una dintre încercări a fost în anul 1973, când Biroul permanent al Comitetului Executiv al PCR Bihor, pe motiv că Felix şi 1 Mai nu figurau în nomenclatorul localităţilor, hotăra transformarea comunei Sînmartin în oraşul Felix, cu o populaţie preconizată de 20.000 locuitori, şi includerea staţiunilor în componenţa sa. În acest sens fusese pregătit un decret prezidenţial, dar care, din motive necunoscute, nu a mai fost semnat, aşa că proiectul a fost abandonat.

Patru decenii mai târziu, Primăria Oradea îşi arăta intenţia dezvoltării celor două staţiuni prin includerea lor în municipiu. Organizat în două rânduri în vara anului 2015, referendumul pentru alipirea comunei Sînmartin la Oradea iniţiat de primarul Ilie Bolojan a fost respins din lipsă de cvorum, cetăţenii municipiului, deşi de acord cu proiectul (97,41% au votat Da), prezentându-se în proporţie de doar 28,24% la urne, sub pragul de 30% necesar validării scrutinului. În comună, referendumul trecuse atât sub aspectul cvorumului (47,9%), cât şi al opţiunii exprimate favorabil (54,5%).

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
bă copii!
dac-aţi şti voi câtă apă termală curge la băile Herculane(atenţie!la suprafaţă!)şi se pierde toată-n Cerna.Şi că aici apa termală e gata?Care poa să-mi zică mie motivu că acolo,e aşa ?adică o staţiune aproape moartă,şi aici e una ce înfloreşte.în ciuda celor evidente.
Postat 15 Februarie 2018, 23:34 de crisan
felicitari pentru frumusetea articolului! plus 3 obs.
minunat si profesionist scris articolul, dle Culiciu! felicitari! cateva note personale in atentia celor care decid soarta bailor Felix si 1 Mai: 1. in Felix este haos si rusine la nivel de urbanism mai ales in centrul statiunii, o rusine si dezamagire constatate ori de cate ori am mers vara cu delegatii; 2. amanadoua statiunile ar face bine sa faca proiecte pt accesarea fondurilor europene pt dezvoltare/urbanizare, in acest moment se pare ca sunt conduse de persoane fara pic de educatie sau inteligenta, altfel nu se explica de ce bat pasul pe loc; 3. azi in capat nufaru inca puteai auzi "pirati" care ofera curse ilegale spre statiuni, ceea ce ar trebui eliminat o data pt totdeauna!
Postat 15 Februarie 2018, 15:35 de roger
WinDos-ul garii
În urma cu 10-20 era aproape de faliment stațiunea. Sau era plina de astia ca tine care cu bilete de tratament. Scoate 25 de lei pt intrare nu te tot da sărac, cand stai cu banii la ciorap.
Postat 15 Februarie 2018, 11:16 de Sandu1201
Dl. Culiciu, nu va lasati si continuati.
Stiati ca la inceputul anilor '80 Felixul a beneficiat de prima pompa de caldura din Romania, conceputa si realizata pe sistem apa-apa, care echilibra intregul sistem de alimentare termala din statiune? Facuta in Romania pentru tot pacientul de la noi sau din alte parti ale lumii. Putea trimite apa geotermala, de la 40 la 90 gradeC fara efort.
Postat 15 Februarie 2018, 11:01 de CrisDumi
Ultima parte a articolului ... "a fi sau nu oras" ... este de o rara superficialitate !?!
In intervalul 1970 - 2015 au fost atatea evenimente, decizii, strategii si proiecte legate de Baile Felix si 1 Mai, incat se putea dezvolta expunerea pe multe pagini !?! Asa insa, a iesit un fâs !?! Păcat că se cunoaște istoria cu 100-200 de ani in urma, dar nu se stie ce a fost in urma cu 10-20 de ani, o perioada mult mai bogata in "povesti" !?!
Postat 15 Februarie 2018, 10:29 de WinDos
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6403 RON
  • 1 EUR = 4.977 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON