În timp ce România abia se pregătește să facă achizițiile necesare pentru un sistem de camere-radar pe autostrăzi și drumuri naționale și a ratat finanțarea prin PNRR, Bulgaria folosește deja, din 2025, o rețea funcțională de camere pentru sancționarea șoferilor care încalcă regulile de circulație. Primele efecte sunt vizibile: numărul celor care depășesc viteza legală a scăzut de trei ori.
Informația a fost publicată joi de HotNews.ro, care, în cadrul unui proiect desfășurat împreună cu publicația bulgară Mediapool.bg, au analizat situația.
Conform surselor citate, Bulgaria a decis să utilizeze camerele din sistemul de taxare rutieră - folosite inițial pentru verificarea plății taxei de drum - și ca instrument de control al traficului, iar autoritățile spun că rezultatele sunt „impresionante”.
Șeful Administrației Naționale a Taxelor Rutiere din Bulgaria, Oleg Asenov, afirmă că după activarea sistemului ca radar fix, în vara anului 2025, s-a observat o scădere semnificativă a vitezei excesive. În sectoarele unde se monitorizează viteza medie, numărul contravenienților a scăzut de peste trei ori: dacă anterior unul din nouă șoferi depășea limita legală, acum încălcări sunt înregistrate pentru unul din 34 de șoferi.
Camerele depistează mai multe abateri
Folosirea camerelor de taxare pentru controlul traficului a fost discutată ani la rând în Bulgaria și a necesitat modificări legislative, astfel încât datele colectate să fie admisibile ca probe. Din vara lui 2025, sistemul este utilizat pentru detectarea mai multor încălcări ale legislației rutiere: depășirea vitezei medii, circulația pe banda de urgență și conducerea fără centură de siguranță.
Până la activarea acestuia, poliția se baza pe radare fixe și mobile, mult mai puține și fără acoperirea rețelei rutiere asigurată acum de sistemul de taxare. Deocamdată, nu au fost publicate date agregate privind sancțiunile, iar jurnaliștii bulgari explică faptul că este prea devreme, întrucât amenzile pot fi contestate în instanță, iar statisticile finale pot apărea abia peste ani.
România, mult în urmă
Și în România se discută de ani buni despre introducerea camerelor-radar fixe, însă autoritățile nu au valorificat rețeaua existentă de camere pentru rovinietă și au mizat pe un sistem complet nou. HotNews precizează că deși, din 2021, s-a avut în vedere finanțarea prin PNRR a sute de camere radar, licitațiile nu au fost lansate la timp, iar termenul-limită din 2026 a devenit imposibil de respectat.
Autoritățile speră acum ca un astfel de sistem să fie operațional cel mai devreme din 2027, însă aceleași surse consideră estimarea prea optimistă și vorbesc mai degrabă de anul 2028.
Cea mai importantă licitație, pentru achiziția a 400 de camere-radar destinate drumurilor naționale, urmează abia acum să fie lansată. „Așteptăm să fie validată documentația de la Agenția Națională de Achiziție Publică să putem publica în SEAP licitația pentru achiziția a 400 de camere video-radar pe care să le montăm pe drumurile naționale. Deci, deocamdată, licitația nu a fost publicată”, a declarat pentru HotNews purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere, Alin Șerbănescu.
Potrivit acestuia, contractul va avea un termen de 12 luni. „Dacă reușim să semnăm contractul până în vară, asta înseamnă că în vara lui 2027 acest sistem va fi operațional în totalitate. Și camerele de pe autostrăzi vor putea fi operaționalizate abia atunci”, a mai spus Șerbănescu.
Camere montate, dar neactivate
Pe autostrăzi, situația este similară. Există deja peste 100 de camere montate pe tronsoane noi, precum A7, A0 sau A10, dar acestea nu sunt active. Pentru autostrăzile mai vechi, CNAIR derulează contracte pentru montarea altor camere și pentru un sistem software de gestionare a datelor.
Surse din Transporturi au susținut însă pentru HotNews că și termenul 2027 este nerealist.
În 2025, aproape 4.000 de accidente rutiere grave au avut loc în România, soldate cu 1.293 de morți și peste 3.100 de răniți grav, potrivit datelor Poliției Române. Deși cifrele sunt în scădere față de 2024, România rămâne pe primul loc în UE la mortalitatea rutieră, cu 78 de decese la un milion de locuitori, ușor peste Bulgaria, care avea 74.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.