"Înecul nu e ca-n filme. Nu apuci să strigi după ajutor". 35 de bihoreni şi-au pierdut viaţa în ultimii ani la scăldat (FOTO/VIDEO)

Pompierii militari îi roagă pe bihoreni să aibă grijă de viaţa lor şi să nu se scalde aiurea, ci doar în locuri special amenajate. Colonelul Sorin Caba, şeful Inspectoratului pentru Situaţii Urgenţă Crişana, a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, statististici îngrijorătoare: 35 de persoane şi-au pierdut viaţa în râurile, lacurile, canalele de fugă şi alte cursuri de apă din Bihor, din 2012 încoace.

Înecaţi la scaldă

Alte persoane, la care echipajele ISU Crişana au reuşit să ajungă, au fost salvate. Concret, între 2012 şi 2016, pe perioada verii, 32 de persoane, din care 6 copii, şi-au pierdut viaţa scăldându-se, iar alte 12 persoane, dintre care 9 copii, aflate în pericol de a se îneca, au fost salvate de echipajele de pompieri militari.  

În 2017, în mai puţin de două săptămâni, trei persoane au decedat în apele din judeţ: pe 24 iunie, un bărbat în vârstă de 55 de ani şi fiica acestuia, de 11 ani, s-au înecat în apa acumulată într-o groapă excavată pe raza localităţii Viişoara, iar pe 6 iulie, pompierii militari bihoreni au scos din Crişul Repede, pe teritoriul Oradiei, corpul neînsufleţit al unui bărbat.

"Adresăm populaţiei rugămintea de a se scălda numai în locuri special amenajate, respectând cu stricteţe toate măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de desfăşurarea activităţilor recreative în apă sau în apropierea acesteia, o atenţie deosebită fiind acordată supravegherii continue a copiilor", a spus colonelul Sorin Caba, care a subliniat că părinţii nu trebuie să-şi ia ochii de pe micuţii lor, care pot fi imprevizibili în apă.

Intervenţiile salvatorilor

Cât despre intervenţii, ISU Crişana are în toate cele 9 subunităţi, împărţite în 12 locaţii, câte un echipaj de salvare de la înec pregătit. Intervenţiile se fac cu ajutorul bărcilor gonflabile, acolo unde locul o permite, sau înot. De asemenea, pompierii duc cu ei veste de salvare şi pentru victime. Echipajele de salvare sunt însoţite de câte un echipaj de prim ajutor medical.

La nivelul ISU Crişana există, de asemenea, şi patru scafandri care pot interveni pentru salvarea de la adâncimi sau din locuri greu accesibile. Potrivit colonelului Caba, însă, în acţiunile de salvare prima intervenţie – şi cea mai rapidă – este a pompierilor antrenaţi în acest sens, întrucât echiparea scafandrilor durează mai mult.

Ceea ce a subliniat şeful ISU Crişana este faptul că, în ciuda dotărilor şi pregătirii profesionale a pompierilor, aceştia se pot afla în imposibilitatea de a salva viaţa celor care se aventurează în locuri neamenajate. "Oamenii trebuie să fie conştienţi că dacă sunt singuri la scăldat şansele ca cineva să-i vadă sunt minime. De asemenea, dacă se află la o distanţă mare de un drum de acces, la o distanţă mare de o subunitate de pompieri, şansele de a mai fi salvaţi sunt teoretice…", a precizat Caba.

Lupta pentru aer 

Şeful ISU a spus că există cazuri în care persoane din jur reuşesc să salveze un om care se îneacă, însă astfel de acţiuni pot fi periculoase pentru salvatorii nepregătiţi şi chiar îi pot costa viaţa. "Nu oricine e pregătit să facă un astfel de gest. Omeneşte vorbind, aş recomanda să-l facă, dar e decizia fiecăruia. Oricum, recomandarea noastră este ca, în primul rând, să sune de urgenţă la 112", a spus acesta.

"Înecul nu se produce ca în filme. Exceptând situaţii foarte rare, o persoană care se îneacă nu va striga niciodată după ajutor. Fizic nu are cum. Ea se scufundă şi revine la suprafaţă doar pentru o scurtă perioadă de timp care-i permite numai să respire…", a spus şi Camelia Roşca, purtătorul de cuvânt al ISU Crişana.

Semnele care indică iminenţa înecului sunt: aplecarea capului pe spate, gura deschisă în încercarea de a inhala aer, capul ţinut în apă, cu gura la nivelul apei, lipsa emiterii de sunete, hiperventilaţie şi gâfâială, ochii sticloşi, incapabili să se concentreze, păr peste frunte sau ochi, lovirea involuntară a suprafeţei apei cu braţele.

După ce colonelul Sorin Caba a prezentat recomandărilor pompierilor, jurnaliştilor le-au fost prezentate, în curtea ISU Crişana, detaliile unei intervenţii cu barca la înec şi detalii referitoare la manevrele de resuscitare.  

RECOMANDĂRILE POMPIERILOR

- Scăldaţi-vă doar în locuri special amenajate pentru înot şi respectaţi avertizările privind interzicerea scăldatului;

- Evitaţi scăldatul solitar, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi sau nu aveţi deprinderile necesare; cel mai indicat este să nu vă aventuraţi să vă scăldaţi, dacă nu înotaţi bine;

- Evitaţi scăldatul în râuri, lacuri, canale de irigaţii sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii sunt foarte puternici, albiile nămoloase sau pline de plante, pietre, crengi şi trunchiuri de copaci ori în locurile în care s-au produs anterior incidente: barajul de la Tileagd,  canalul colector de la Boiu, canalul de la Aştileu, apele Crişului Repede, Crişului Negru, Lacul de acumulare Şauaieu, respectiv Lacul Sântion etc.;

- Nu vă aventuraţi în apă când sunteţi în stare de ebrietate, seara târziu sau pe timp de noapte;

- Nu intraţi în apa rece înfierbântaţi, după ce aţi stat foarte mult timp la soare.

ATENŢIE PĂRINŢI!

- În scopul prevenirii unor evenimente cu consecinţe tragice, pompierii militari recomandă părinţilor, bunicilor şi tutorilor legali ai copiilor, respectarea următoarelor măsuri:

- Nu lăsaţi niciodată copiii nesupravegheaţi în apă sau în proximitatea apei, nici măcar în piscinele achiziţionate special pentru cei mici ori în  cadă;

- Urmăriţi continuu, comportarea copiilor în apă: nu vă lăsaţi distraşi de alte activităţi şi nu vă întoarceţi nicio clipă cu spatele la aceştia.  Nu uitaţi că cei mici sunt imprevizibili: ei trebuie să se scalde numai sub controlul părinţilor sau altor persoane mature, chiar dacă ştiu să înoate;

- Echipamentele speciale pentru siguranţa înotului (colac de salvare, aripioare gonflabile, tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea vor fi utilizate  de către copii sub atenta supraveghere a unui adult;

- Împrejmuirea piscinei personale cu un gard poate preveni accidente nedorite în rândul minorilor;

- Purtarea vestelor de salvare de către copii este o metoda eficientă de prevenire a unor astfel de  accidente;

-  Explicaţi-le adolescenţilor pericolul la care se expun scăldându-se în locuri neamenajate şi consecinţele grave, uneori tragice ale actelor de teribilism costând în sărituri în apă de pe platforme, poduri sau alte construcţii,  iar în cazul ieşirilor acestora "la scăldat" cu prietenii, stabiliţi de comun acord, o periodicitate şi o modalitate de contact.