URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 06 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre decizia lui Nicușor Dan de a-l desemna premier pe Eugen Tomac?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
19 Iulie 2013, 23:10

Muzeul Ţării Crişurilor şi-a lansat propriul ziar la deschiderea Târgului Meşterilor Populari (FOTO)

Cea de-a 20-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari a debutat, vineri, în Parcul Bălcescu, unde aproape 150 de artizani din toate zonele etnografice ale ţării şi din Ungaria şi-au instalat standurile cu obiecte şi bunătăţi tradiţionale.

Muzeu cu publicaţie

La festivitatea de deschidere, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, organizatorul evenimentului, a anunţat şi lansarea primului număr al ziarului dedicat complexului muzeal. Publicaţia va ieşi de sub tipar în fiecare lună şi va prezenta activităţile Muzeului, laboratoarele şi proiectele acestuia.

Primul număr al ziarului intitulat Muzeul Ţării Crişurilor conţine un articol ce prezintă în detalii proiectul de amenajare al viitorului sediu al instituţiei din strada Armatei Române. Un alt material este dedicat istoriei organizării Târgului Meşterilor Populari. Publicaţia este editată de jurnalistul Sorin Sotoc va fi distribuită gratuit.

În deschiderea manifestării, directorul Aurel Chiriac i-a premiat cu câte o diplomă pe câţiva dintre artizanii care vin la Oradea de 20 de ani încoace: olarii Cornel Sitar (Baia Mare) şi Mathe Denes (Harghita), Filofetia Drajmici, încondeiator de ouă (Suceava), Dorina Hamza, specialistă în ţesături şi bihoreancă din Drăgoteni, familia Haşaş din Vadu Crişului, cunoscută pentru obiectele create din ceramică albă şi familia Graur din Mureş, cunoscută pentru împletituri vegetale.

Meşteşug din Camerun

Încă din prima zi a târgului, orădenii şi-au făcut drum spre Parcul Bălcescu după ora 18 şi au admirat, ba chiar cumpărat, obiectele şi bunătăţile deosebite create de meşterii populari: oale din lut şi ceramică, icoane pe sticlă şi sculptate în lemn - unul dintre artizani făcând chiar acolo o demonstraţie a măiestriei sale -, cojoace, greble şi furci din lemn, furci de ţesut, ii şi alte veştinte populare, covoare, obiecte muzicale din oase de animale, miere de albine, turtă dulce şi altele.

O prezenţă inedită la ediţia cu numărul 20 a evenimentului este cea a camerunezului Callison Marin Tchuenbou Tintchou, care locuieşte de 25 de ani în Bucureşti şi care a adus cu el măşti africane cu diferite semnificaţii, inclusiv câteva create în tribul din care provine.

Printre standurile de la târg se numără şi cel cu viori cu goarnă al lui Ionel Palladi din Beiuş, tatăl consultantului în afaceri Dacian Palladi. "Am început să le fac când Dacian era mic şi studia vioara", a povestit meşterul. Acum se laudă cu singura vioară electrică de acest tip, cu care chiar fiul său a dat o mică demonstraţie în Parcul Bălcescu.

Târgul Meşterilor Populari continuă sâmbătă, fiind deschis între orele 9 şi 21, şi duminică între orele 9 şi 18.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5223 RON
  • 1 EUR = 5.2581 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON