Muzeul Ţării Crişurilor, acuzat de nepăsare privind rezervaţia Peţea: "Se comportă ca un stăpân. Noi trebuie să-l spălăm pe picioare?"

Şeful filialei Bihor a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Radu Miron, şi inginerul bucureştean Florian Malancu, adus în Bihor de ANRM, alături de alţi specialişti, pentru a monitoriza rezervaţia Peţea şi lacul cu nuferi Ochiul Mare din Băile 1 Mai, au ieşit public, joi, să prezinte stadiul studiului pe care îl fac.

Potrivit celor doi, în toate forajele de apă geotermală din perimetrul Băilor Felix şi 1 Mai au fost deja montaţi senzori inteligenţi, care culeg date despre nivelul apei, temperatura şi conductivitatea electrică a apei, adică variaţia mineralizaţiei. "Se vor monta senzori şi în forajele din Oradea", a precizat Malancu (foto).

După cum se ştie, în prezent lacul cu nuferi este menţinut în viaţă artificial, cu apă pompată printr-un furtun de pompieri, de la un foraj al SC Turism Felix. Potrivit lui Malancu, nivelul lacului a scăzut, pentru că forajul alimentează, de fapt, Hotelul Ceres şi Complexul Perla şi doar surplusul de apă ajunge în lac. Însă cum cele două baze nu au nevoie de apă geotermală acum, nici pompa nu funcţionează.

Unde merge apa?

"Ca o primă concluzie neverificată, părerea mea e că lacul este alimentat numai artificial, pentru că este colmatat. Regularizarea pârâului Peţea, prin anul 2000, 2002, a dus la colmatare", a precizat Malancu. Astfel, dacă n-ar fi alimentat cu furtunul, lacul ar muri definitiv. Dacă izvorul lacului este sau nu obturat, rămâne să se afle. Potrivit lui Miron, Muzeul Ţării Crişurilor, custodele rezervaţiei, ar fi primit abia acum acordul Academiei Române pentru a-l decolmata.

Pentru a verifica ipoteza, specialiştii propun acum să facă un foraj de monitorizare la limita rezervaţiei, care va arăta dacă apa pompată artificial ajunge în acviferul termal ori se pierde în pânza freatică. "Numai în ultima lună s-au pompat în lac 12 mii de metri cubi de apă. Evoluţia nivelul în lac o considerăm ca fiind influenţată de perioada de timp în care e pompată apa. Pentru o monitorizare corectă, avem nevoie de un foraj de monitorizare", a explicat inginerul.

Forajul ar costa 12.000 de lei şi are deja toate autorizaţiile obţinute. "Singurul impiediment este găsirea fondurilor", a precizat inginerul. Teoretic, banii ar trebui să-i asigure ANRM, cea care a comandat studiul.

"Nu-i interesează nimic!"

În timp ce monitorizarea nu are încă nicio concluzie concretă, cert este însă că inginerii aduşi de ANRM la Bihor sunt nemulţumiţi de felul în care Muzeul tratează problema rezervaţiei, acuzând muzeografii de lipsă de interes.

"N-am nimic cu custodele, dar se comportă ca un stăpân. Şi noi trebuie să venim să-l spălăm pe picioare sau ce să facem? Eu sunt de două luni aici şi n-a venit odată acolo (n.r. la lacul Ochiul Mare). Chiar nu-i interesează ce facem? Ei fac numai reclamaţii, dar fără să aibă nicio dată concret", a acuzat Malancu.

Mai mult, muzeul ar încurca studiul. În primul rând, pentru că închide rezervaţia cu lacăt, apoi pentru că ar ţine informaţiile pe care le au pentru ei. "Nu participă cu nimic, nu-i interesează nimic. Ei au făcut nişte foraje de monitorizare şi nu vor să ni le pună la dispoziţie, că aveam şi noi nişte informaţii suplimentare. Le-am cerut, ne-au spus că nu ştiu unde sunt", a spus inginerul.

Contactat de BIHOREANUL, directorul Muzeului Ţării Crişurilor a declarat că nu comentează acuzele până când nu vede, concret, ce se impută custodelui. "Din câte ştiu, toate datele au fost comunicate la ANRM", s-a rezumat Aurel Chiriac să declare.