La mai bine de cinci ani de la semnarea lui, acordul petrolier încheiat între Agenţia Naţională de Resurse Minerale şi asocierea Mol Ungaria cu Expert Petroleum, pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul denumit EX-1 Voivozi, a primit undă verde de la Executivul României.
Prin Hotărârea de Guvern 834 din 7 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial două zile mai târziu, acordul cu pricina a fost aprobat, însă nu a fost şi făcut public.
HG-ul arată că „se aprobă Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX - 1 Voivozi, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi MOL Hungarian Oil and Gas Public Limited Company împreună cu Societatea Comercială Expert Petroleum S.R.L., în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre”, iar “anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii”.
Acesta este ultimul perimetru petrolier din Bihor concesionat de ANRM în 2010 şi neaprobat de Guvern. Celelalte trei perimetre au fost avizate încă de la sfârşitul anului 2012: EX-2 Tria şi EX-3 Băile Felix companiei Nis Petrol, iar EX-4 Tulca unei firme din Marea Britanie, Clara Petroleum Ltd.
NIS neagă
De altfel, compania NIS Petrol a încercat încă din 2013 să demareze lucrările de prospecţiuni seismice a perimetrelor concesionate. Sârbii parte din concernul rus Gazprom au fost nevoiţi să renunţe după o amendă a Gărzii de Mediu Bihor, care a depistat că firma nu deţinea toate autorizaţiile necesare. Acum, NIS Petrol este în curs să obţină ultimele documente necesare pentru demararea lucrărilor.
Totodată, din 2013 încoace NIS Petrol încearcă să demonteze suspiciunile că ar căuta gaze de şist în Bihor. În mai multe rânduri, reprezentanţii companiei au susţinut că au concesionat cele două perimetre exclusiv pentru explorare-exploatarea hidrocarburilor convenţionale, adică petrol şi gaze naturale, nu şi a celor de şist.
Şist sau nu?
Tot pentru a oferi asigurări că Bihorul nu va fi fracturat hidraulic, în ianuarie 2014 prefectul Claudiu Pop şi directorul ANRM Gheorghe Duţu au desecretizat acordul petrolier deţinut de NIS şi au arătat că nu face referire la gaze de şist. Însă, aşa cum a arătat şi BIHOREANUL la acea vreme, acordul face referire doar la "operaţiuni petroliere", definite drept "ansamblu de activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare a unui zăcământ petrolier". Zăcământul este definit la rândul său ca o acumulare de "substanţe minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale (...) care se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei".
Altfel spus, acordul nu vorbeşte nici de hidrocarburi convenţionale, nici de cele neconvenţionale. Or, gazele de şist sunt tot naturale, diferenţa fiind făcută doar de adâncimea la care se află. În plus, acordul este identic cu cel pe care l-a deţinut Chevron, companie care nu a ascuns că a vrut exploatarea gazelor de şist şi chiar a demarat lucrările, dar s-a retras din România la începutul acestui an.
Suspiciunile bihorenilor faţă de intenţiile companiilor concesionare de a exploata gaze de şist au apărut după ce în 2012 din ANRM a “transpirat” informaţia că nu doar americanii de la Chevron au pus ochii pe asemenea exploatări, ci şi alte companii, care au şi primit acorduri pentru mai multe perimetre din ţară, inclusiv cele din Bihor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.