Miss à la Binș: Doi artizani din Bihor au creat cojocul și barta de mireasă pentru reprezentanta României la concursul Miss International (FOTO)

"Portul nostru popular îi dar de la străbuni. Iaca că şi în vremurile astea oamenii îl poartă cu mândrie", spune Ana Popa, unul dintre puţinii meşteri care mai fac vestitele cojoace binşeneşti. Adevărate "bijuterii" ale garderobei bihorenilor de altă dată, aceste piese vestimentare erau purtate de femei şi bărbaţi la marile sărbători bisericeşti şi la evenimentele importante din viaţă.

BIHOREANUL vă povesteşte cum a ajuns o tânără din Bucureşti, concurentă la Miss International la Tokyo, să arate precum o mireasă de Beiuş.

Simbolurile feminităţii

Originară din Bucureşti, Ada Maria Ileana se află în aceste zile în capitala Japoniei, unde se desfăşoară finala concursului de frumuseţe Miss International şi a ştiut de mult că va îmbrăca portul de Bihor la proba de costum popular, programată marţi, 13 decembrie.  

"Participă de câţiva ani la concursurile de frumuseţe internaţionale şi şi-a dorit să o îndrum în alegerea ţinutelor tradiţionale. În 2020, când a câştigat ediţia naţională a Miss International, am hotărât că îl va îmbrăca pe cel din Bihor. Am aşteptat doi ani, din cauza pandemiei", explică Alexandra Negrilă (foto jos), fondatoarea ONG-ului Etnotique, care promovează costumul popular românesc.

L-a ales pe cel din Bihor, influenţată de frumuseţea cojocului feminin binşenesc, încărcat de simboluri, dar şi de amploarea scandalului din 2017, când faimoasa casă de modă Dior a fost acuzată că a copiat modelul unui cojoc din Ţara Beiuşului într-o ţinută din colecţia proprie.

Poale, spătoi, zadie...

Ţinuta Adei e compusă din piese vestimentare care erau la mare căutare în Ţara Binşului în anii 1930-1950: poale şi spătoi ornate cu cusături colorate şi o zadie, adică şorţ, făcută din caşmir, cu imprimeu floral şi dantelă, piesa de rezistenţă fiind, bineînţeles, cojocul de sărbătoare. 

"Creaţia face parte din colecţia Etnotique, realizată de artista Ana Popa din Beiuş, ale cărei piese ies în evidenţă prin atenţia la detalii", spune Alexandra Negrilă, cea care a şi descoperit-o pe bihoreancă.  

Cojocul lui tanti Anica 

Iubitoare de folclor de când se ştie, tanti Anica, aşa cum îi zic apropiaţii Anei Popa (foto) din Ghighişeni, este cunoscută pentru "bijuteriile" sale - cojoacele binşeneşti, respectiv cele cohăneşti din zona Vaşcăului (în limbaj popular, Vaşcăului i se zice "Cou") -, croite după canoane străvechi.

În ultimii 6 ani, de când s-a specializat în crearea lor, a realizat zeci de exemplare. "Toate sunt replici după cojoacele făcute de meşterii populari de acum un veac, pe care am reuşit să le cumpăr sau le-am primit cadou. Mi-a fost greu la început, e nevoie de multă răbdare şi îndemânare pentru că firele colorate se ţes cu ac de piele, greu de manevrat", spune bihoreanca.

Meşter cu pregătire 

Tanti Anica a muncit mulţi ani la exploatarea minieră din Băiţa, dar de aproape un deceniu şi-a transformat pasiunea în afacere: face cojoace la comandă. A învăţat încă din copilărie să croşeteze şi să brodeze, lucrând numeroase goblenuri, ştergare ori costume populare.

"La cojoc, prima dată se face şablonul, după modelul celui autentic, croiesc bucăţile de piele, desenez decoraţiunile, apoi brodez. Lucrez chiar şi două luni la unul, pentru că detaliile florale sunt micuţe, iar treaba-i migăloasă", explică femeia. 

Cel mai mult a croit cojoace binşeneşti femeieşti, încărcate de flori ce simbolizează feminitatea, cu sute de ciupi (grămăjoare de material care au forma unor bobiţe de mazăre), culorile predominante fiind roşu - pentru femeile tinere, ori verde - pentru cele în vârstă. 

Un astfel de cojoc este vândut cu circa 3.000 lei de tanti Anica, preţul variind în funcţie de materialele folosite şi dimensiuni. 

Ca mireasa de Beiuş 

Cojocăreasa şi-a descoperit pasiunea cu ajutorul lui Carmen Hotean (foto) din Beiuş, care creează rochii de seară şi decoraţiuni handmade, şi ea implicată în vestimentaţia Miss International. Carmen a confecţionat barta de mireasă, o diademă specifică Bihorului, care costă circa 150 lei. 

"Cea pe care o poartă Ada Maria Ileana este din flori artificiale şi oglinzi. Străbunii foloseau în principiu flori de hârtie, dar eu le fac din materiale rezistente. Bucăţile de oglindă sunt şi ele importante, pentru că, cel mai probabil, aveau rolul de a imita diademele reginelor", detaliază Carmen. 

Pe lângă bartă, ea i-a dăruit modelului şi o podoabă pentru gât: un barşin cu bani, făcut dintr-o fâşie de catifea decorată cu monede argintate. 

"Sunt sigură că tânăra noastră va reuşi să impresioneze juriul la toate probele, în special la cea de costum popular. Poartă haine pline de simbolistică şi tradiţie, lucru pentru care ar trebui lăudată şi încurajată", spune artista. Laude pe care, fără îndoială, frumoasa româncuţă le merită din plin...

BIHOR, NOT DIOR
Scandal în lumea modei

Frumuseţea cojocului de Beiuş a fost redescoperită în 2017, când a ajuns vedetă internaţională peste noapte, după ce casa de modă Dior i-a copiat modelul într-o colecţie de lux fără să acorde credit creatorilor originali ori să menţioneze sursa inspiraţiei. 

Câteva luni mai târziu, agenţia de publicitate McCann şi revista bucureşteană Beau Monde au creat site-ul bihorcouture.com, care se dorea a fi un magazin online de unde oameni din lumea întreagă să poată comanda cojoace, cămăşi şi bijuterii făcute de meşterii adevăraţi din zona Beiuşului. În toamna lui 2018, BIHOREANUL a arătat, însă, că magazinul se dovedea o păcăleală: meşterii care ar trebui să creeze cojoacele sunt anonimi, iar cei care au lansat comenzi online n-au primit niciun răspuns. Între timp site-ul a devenit unul obscur, chipurile, dedicat alimentaţiei sănătoase...