URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 05 AUGUST 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă mai aveaţi dubii că bravii noştri conducători pot strânge împreună un coeficient de inteligenţă subunitar, acum avem dovezi care demonstrează acest lucru. Să vă dau un exemplu. Preşedintele Iohannis, flăcăul acela arătos aflat într-o veşnică vacanţă, a promulgat o lege prin care se stipulează obligativitatea montării de repartitoare pe calorifere.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu-i prima oară când Bolojan vrea să rezolve probleme gingașe cu metode... inginerești. Ideea trecerii actorilor și instrumentiștilor pe contracte de muncă pe durată determinată, pentru „eficientizarea” actului cultural, reflectă un reflex al stilului managerial cu iz dictatorial care l-a făcut celebru - dar, fără îndoială, și eficient - pe fostul edil al Oradiei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Trei miniştri (dacă nu-l punem la socoteală şi pe bihoreanul Cseke Attila, venit acasă sâmbătă, când a vizitat şantierul Sălii Polivalente, a câta oară?) s-au perindat săptămâna trecută prin Oradea, fără să fie clar - public - de ce anume.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
E un poliţist tânăr pe care îl ştie deja o ţară întreagă în urma unei postări plină de umor făcută în 2018, pe un grup de pe Facebook, în care şoferii se avertizează reciproc de radare şi controale. Mesajul "Echipaj pe Şoseaua Borşului, lângă Peugeot. Ora 13:05", împreună cu un selfie în uniformă alături de colegul său, a făcut mii de oameni să zâmbească şi să răspândească postarea.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Zborurile externe au fost reluate pe Aeroportul din Oradea. Ce părere aveţi despre destinaţiile operate de Ryanair (Milano, Bologna, Londra, Dusseldorf)?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În 27 iulie 2021, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului penal, care vizează adaptarea textelor declarate neconstituţionale prin deciziile din ultimii ani ale CCR în materia dreptului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Meningita West Nile este o boală infecţioasă transmisă la om prin înţepăturile de ţânţari, transmiterea directă de la om la om nefiind posibilă. Rezervorul de virus este reprezentat de păsările migratoare care sunt înţepate de ţânţari.
17 Iulie 2017, 18:28

DiOR de Binş: Epopeea cojocului de Beiuş, copiat de casa de modă Dior, se datorează unui bihorean stabilit în Indonezia (FOTO)

DiOR de Binş: Epopeea cojocului de Beiuş, copiat de casa de modă Dior, se datorează unui bihorean stabilit în Indonezia (FOTO) #GIVE CREDIT. Mândru de origini, Radu s-a pozat în cămaşă tradiţională şi cojoc binşenesc, "dă la bace Petrea Lucan, Doamne iartă-l, că bun meşter o fost". Culmea, noile creaţii ale brandului Dior sunt copiate după pieptare fix cum poartă Radu, chiar dacă modiştii nu recunosc sursa inspiraţiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

De mai bine de o lună, uneia dintre marile case de modă din lume, Christian Dior, i se cere vehement să recunoască sursa de inspiraţie pentru noua sa colecţie: portul popular românesc!

Omul care a pornit "avalanşa" este Radu Frenţiu, un "prunc din Binş, născut pe strada Şcolii şi crescut pe Aleea Moţilor", stabilit în celălalt capăt al lumii, dar mândru de portul şi obiceiurile străbunilor...

Revoluţie online

Campania "Nu-i Dior, e Bihor!" s-a lansat şi a luat proporţii pe platformele de social media, în presa naţională şi chiar în cea din îndepărtata Americă. A fost preluată şi promovată de comunitatea "La Blouse Roumaine", cu 170.000 de membri pe Facebook, ai cărei reprezentanţi i-au cerut Mariei Grazia Chiuri, directorul artistic al casei de modă Dior, să recunoască valorile româneşti, trimiţându-i repetate scrisori deschise. Motivul? Una dintre piesele de rezistenţă ale colecţiei Pre Fall 2017 are acelaşi croi şi aceeaşi ornamentaţie ca bătrânul cojoc de Beiuş, copiate de altfel şi pe o altă "creaţie" marca Dior, o haină lungă de tip suman.

Campania a pornit-o un beiuşean plecat în lume, care a sesizat "plagiatul" în cataloagele şi magazinele Dior. De ani de zile, Radu Frenţiu tot călătoreşte, întâi prin Statele Unite, apoi prin insula Bali, unde a condus un hotel, iar acum în Indonezia, ocupându-se şi aici tot de dezvoltări hoteliere şi de deschiderea a noi zone turistice.

Terra Beiusensis

În timp ce Dior se pregăteşte să-şi vândă "noutăţile" la preţuri de mii, chiar zeci de mii de euro, Radu ar vrea ca în primul rând bihorenii, şi de fapt toţi românii, să-şi recunoască tradiţiile. De departe, ajutat de un amic, Zoltan Kovacs, a lansat în urmă cu mai mulţi ani pagina de Facebook Ţara Beiuşului – Terra Beiusensis, prin care promovează imagini cu strămoşi în port popular şi obiceiuri din satele de pe Valea Crişului Negru, lăudându-i pe cei care le păstrează şi perpetuează.

"Am o dorinţă arzătoare de a vedea lumea că îndrăgeşte portul şi tradiţiile noastre. Cum pofta vine mâncând, acum aş vrea să văd ateliere meşteşugăreşti în Ţara Beiuşului, să-i văd pe aceşti meşteri plătiţi şi motivaţi să continue", spune Radu.

Bărbatul e convins că, pentru apărarea tradiţiilor şi meşteşugurilor autentice, la nivel naţional "ar trebui puse agendele politice şi religioase de o parte" şi create mecanisme de protejare a valorilor străvechi. "Şi pe plan local ar trebui creat un centru, nu gen muzeu cu lucruri defuncte, ci ceva viu, unde lumea să se reîntâlnească cu sinele şi cu strămoşii", spune beiuşeanul.

O viaţă într-un cojoc

În ceea ce-l priveşte, are colecţii cu veşminte tradiţionale – gaci, chimeşi, cuşme, cojoace – pe care le poartă nealcoş chiar peste mări şi ţări. Cel mai drag îi este cojocul pe care l-a cumpărat de la nevasta ultimului cojocar din Beiuş, Petru Lucan, care e "unu la unu" cu cel vândut de Dior.

Pe vremuri, cojoacele chiar aveau un rost important în viaţa ţăranilor. Cele purtate de feciori şi de fetele de măritat aveau culori vii şi jucăuşe, iar ale oamenilor deja la casa lor nuanţe mai sobre, mai stinse, scria Maria Bocşe în culegerea de etnografie "Biharia". În funcţie de avuţia celui care-l purta, cojocul avea mai mulţi sau mai puţini "pupi", adică ornamente. Veşmântul îi însoţea pe ţărani chiar şi dincolo de moarte, posesorii fiind îngropaţi cu cojoacele lor, care nu se împrumutau şi nu se lăsau moştenire.

Dacă în "scriptele" din 1600 în târgul Beiuşului erau 9 cojocari la 168 de capi (n.r. – de familie), iar la începutul anilor 1900 numărul lor ajunsese la 40, astăzi ultimii meşteri adevăraţi au trecut pe cealaltă lume, iar meşteşugul este şi el pe moarte. Câteva cojoace şi sumane se mai găsesc la colecţionari privaţi şi în muzee, inclusiv la Muzeul Ţării Crişurilor, care deţine inclusiv modele din anii ’30.

"De multe ori nu înţelegi valoarea unui lucru până nu-l pierzi", meditează Radu Frenţiu. Dar odată ce i-ai redescoperit-o, e musai s-o preţuieşti. Chiar dacă-i Bihor, nu marca Dior… 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1486 RON
  • 1 EUR = 4.9184 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON