URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 01 IUNIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Fumatul este un viciu care produce numeroase boli şi decese, fiind considerat în ţările dezvoltate principala cauză a bolilor prevenibile şi a morţii premature. Numai în SUA apar în fiecare an peste un milion de noi fumători din rândul copiilor şi adolescenţilor. Majoritatea fumătorilor au mari dificultăţi în a renunţa la fumat...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
17 Iulie 2017, 18:28

DiOR de Binş: Epopeea cojocului de Beiuş, copiat de casa de modă Dior, se datorează unui bihorean stabilit în Indonezia (FOTO)

DiOR de Binş: Epopeea cojocului de Beiuş, copiat de casa de modă Dior, se datorează unui bihorean stabilit în Indonezia (FOTO) #GIVE CREDIT. Mândru de origini, Radu s-a pozat în cămaşă tradiţională şi cojoc binşenesc, "dă la bace Petrea Lucan, Doamne iartă-l, că bun meşter o fost". Culmea, noile creaţii ale brandului Dior sunt copiate după pieptare fix cum poartă Radu, chiar dacă modiştii nu recunosc sursa inspiraţiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

De mai bine de o lună, uneia dintre marile case de modă din lume, Christian Dior, i se cere vehement să recunoască sursa de inspiraţie pentru noua sa colecţie: portul popular românesc!

Omul care a pornit "avalanşa" este Radu Frenţiu, un "prunc din Binş, născut pe strada Şcolii şi crescut pe Aleea Moţilor", stabilit în celălalt capăt al lumii, dar mândru de portul şi obiceiurile străbunilor...

Revoluţie online

Campania "Nu-i Dior, e Bihor!" s-a lansat şi a luat proporţii pe platformele de social media, în presa naţională şi chiar în cea din îndepărtata Americă. A fost preluată şi promovată de comunitatea "La Blouse Roumaine", cu 170.000 de membri pe Facebook, ai cărei reprezentanţi i-au cerut Mariei Grazia Chiuri, directorul artistic al casei de modă Dior, să recunoască valorile româneşti, trimiţându-i repetate scrisori deschise. Motivul? Una dintre piesele de rezistenţă ale colecţiei Pre Fall 2017 are acelaşi croi şi aceeaşi ornamentaţie ca bătrânul cojoc de Beiuş, copiate de altfel şi pe o altă "creaţie" marca Dior, o haină lungă de tip suman.

Campania a pornit-o un beiuşean plecat în lume, care a sesizat "plagiatul" în cataloagele şi magazinele Dior. De ani de zile, Radu Frenţiu tot călătoreşte, întâi prin Statele Unite, apoi prin insula Bali, unde a condus un hotel, iar acum în Indonezia, ocupându-se şi aici tot de dezvoltări hoteliere şi de deschiderea a noi zone turistice.

Terra Beiusensis

În timp ce Dior se pregăteşte să-şi vândă "noutăţile" la preţuri de mii, chiar zeci de mii de euro, Radu ar vrea ca în primul rând bihorenii, şi de fapt toţi românii, să-şi recunoască tradiţiile. De departe, ajutat de un amic, Zoltan Kovacs, a lansat în urmă cu mai mulţi ani pagina de Facebook Ţara Beiuşului – Terra Beiusensis, prin care promovează imagini cu strămoşi în port popular şi obiceiuri din satele de pe Valea Crişului Negru, lăudându-i pe cei care le păstrează şi perpetuează.

"Am o dorinţă arzătoare de a vedea lumea că îndrăgeşte portul şi tradiţiile noastre. Cum pofta vine mâncând, acum aş vrea să văd ateliere meşteşugăreşti în Ţara Beiuşului, să-i văd pe aceşti meşteri plătiţi şi motivaţi să continue", spune Radu.

Bărbatul e convins că, pentru apărarea tradiţiilor şi meşteşugurilor autentice, la nivel naţional "ar trebui puse agendele politice şi religioase de o parte" şi create mecanisme de protejare a valorilor străvechi. "Şi pe plan local ar trebui creat un centru, nu gen muzeu cu lucruri defuncte, ci ceva viu, unde lumea să se reîntâlnească cu sinele şi cu strămoşii", spune beiuşeanul.

O viaţă într-un cojoc

În ceea ce-l priveşte, are colecţii cu veşminte tradiţionale – gaci, chimeşi, cuşme, cojoace – pe care le poartă nealcoş chiar peste mări şi ţări. Cel mai drag îi este cojocul pe care l-a cumpărat de la nevasta ultimului cojocar din Beiuş, Petru Lucan, care e "unu la unu" cu cel vândut de Dior.

Pe vremuri, cojoacele chiar aveau un rost important în viaţa ţăranilor. Cele purtate de feciori şi de fetele de măritat aveau culori vii şi jucăuşe, iar ale oamenilor deja la casa lor nuanţe mai sobre, mai stinse, scria Maria Bocşe în culegerea de etnografie "Biharia". În funcţie de avuţia celui care-l purta, cojocul avea mai mulţi sau mai puţini "pupi", adică ornamente. Veşmântul îi însoţea pe ţărani chiar şi dincolo de moarte, posesorii fiind îngropaţi cu cojoacele lor, care nu se împrumutau şi nu se lăsau moştenire.

Dacă în "scriptele" din 1600 în târgul Beiuşului erau 9 cojocari la 168 de capi (n.r. – de familie), iar la începutul anilor 1900 numărul lor ajunsese la 40, astăzi ultimii meşteri adevăraţi au trecut pe cealaltă lume, iar meşteşugul este şi el pe moarte. Câteva cojoace şi sumane se mai găsesc la colecţionari privaţi şi în muzee, inclusiv la Muzeul Ţării Crişurilor, care deţine inclusiv modele din anii ’30.

"De multe ori nu înţelegi valoarea unui lucru până nu-l pierzi", meditează Radu Frenţiu. Dar odată ce i-ai redescoperit-o, e musai s-o preţuieşti. Chiar dacă-i Bihor, nu marca Dior… 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3517 RON
  • 1 EUR = 4.8426 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON