Ministrul Sănătății anunță reforma gărzilor în spitale, după cazul Constanța: „Peste 70% scutiți de gardă este în afara oricărui cadru normal”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că se impune reforma sistemului de gărzi din spitalele publice, după situația semnalată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, unde, potrivit conducerii unității, peste 70% dintre medicii unor secții sunt scutiți de gărzi din motive medicale.

„Am urmărit declarația managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență din Constanța, potrivit căreia, pe anumite secții, peste 70% dintre medici au scutire de gardă. (…) O proporție de peste 70% este în afara oricărui cadru normal și indică faptul că, din punctul meu de vedere, acolo lucrurile au degenerat”, a transmis duminică ministrul Sănătății.

Doar la stat, nu și la privat

În acest context, Robogete a anunțat că va trimite Corpul de Control al Ministerului Sănătății la Spitalul Județean Constanța și că va solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii „reevaluarea medicală a scutirilor de gardă pentru secțiile respective, strict din perspectivă profesională și medicală”.

Alexandru Rogobete a subliniat că nu contestă existența unor afecțiuni reale, dar a atras atenția asupra unor situații care ridică semne de întrebare. „Nu pot accepta situații în care restricțiile medicale par să existe doar în zona publică, dar nu și în activitatea din sistemul privat. Nu poți avea lombosciatică doar într-un spital public, dar să poți face fără probleme activitate medicală în altă parte”, a afirmat ministrul.

Fac kite, dar nu pot face gărzi

Declarațiile vin după ce directoarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, Raluca Ștefan, a susținut public că mulți dintre medicii scutiți de gărzi sunt tineri și activi. „Am medici care fac kite, am medici pe care îi văd (…) în cârciumi (…) și sunt scutiți de gărzi. Sunt colegi medici care fac sală, dar sunt scutiți de gărzi pentru că nu pot să stea mai mult de două ore în picioare”, a declarat Raluca Ștefan, citată de News.ro.

Managerul spitalului a precizat că medicii respectivi au între 30 și 50 de ani și că, la nivelul unității, aproximativ 70% din personalul medical nu face gărzi, situație pe care o consideră similară la nivel național și care ar necesita o intervenție legislativă.

Acuzele familiei unui pacient

Cazul Constanța a ieșit la iveală printr-un episod recent prezentat și de TVR: familia unui pacient de 33 de ani, cu anevrism cerebral, a acuzat faptul că acesta nu ar fi beneficiat de tratament adecvat sau de un transfer rapid din cauza lipsei unui medic neurochirurg de gardă.

Potrivit conducerii spitalului, aproape 70% dintre medici și rezidenți nu fac gărzi din motive medicale, inclusiv în specialitatea neurochirurgie.

„Pe neurochirurgie am cei mai mulți medici scutiți de gărzi. Vin de la 8 la 3 (…) și apoi pleacă”, a declarat Raluca Ștefan, pentru TVR.

Intervenind telefonic la Televiziunea Română, ministrul Sănătății a afirmat că, dacă se va constata că scutirile de gardă au fost acordate în fals, „cei implicați vor răspunde conform legislației, inclusiv penal”.

Gărzi de 12 ore? 

În paralel cu verificările de la Constanța, Alexandru Rogobete a anunțat o reformă structurală a sistemului de gărzi, deja aflată în curs. „În acest an vom implementa un nou sistem”, a precizat ministrul, care va include mai multe tipuri de gardă: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență, „plătite diferențiat, pentru a reflecta corect nivelul de responsabilitate și efort”.

Totodată, Ministerul Sănătății analizează, împreună cu sindicatele și profesioniștii din sistem, o propunere inspirată din practica europeană privind organizarea gărzilor de 12 ore. „Nu va fi o măsură obligatorie, va fi o opțiune (…) nu pentru toate spitalele și nu pentru toate specialitățile”, a subliniat Rogobete, estimând că, în cursul primului semestru, ar putea fi creat cadrul legislativ necesar, cu o implementare treptată.

„Un spital județean de urgență, care deservește o întreagă regiune, nu își poate permite să lase linii de gardă esențiale descoperite (…) nu este corect și nu este etic”, a concluzionat ministrul Sănătății, insistând că reforma trebuie să țină cont, în primul rând, de interesul pacienților.