Metoda Bolojan: CJ Bihor va împărţi bani primăriilor după 12 criterii clare. Vezi care sunt!

Consiliul Judeţean Bihor va împărţi, începând de anul viitor, fondurile către cele 101 administraţii locale în mod obiectiv şi riguros, în funcţie de 12 indicatori de performanţă.

Aceştia cuprind, de la cheltuielile de personal din primării pe cap de locuitor şi gradul de colectare a veniturilor la bugetele locale, până la modul de gestionare a fondurilor şi curăţenia din oraşe şi comune. În prezent, 42 din cele 101 primării din Bihor nu îşi acoperă cheltuielile de salarii din impozitele încasate de la cetăţeni, dar unele plătesc salarii peste cele din Primăria Oradea, fără să justifice această generozitate prin serviciile asigurate cetăţenilor.

Pe criterii obiective...

Măsura, cu totul revoluţionară, pune capăt alocării de fonduri în funcţie de culoarea politică a primarilor şi instituie în premieră criterii clare în funcţie de care se vor împărţi banii de la Consiliul Judeţean.

"Propunem ca începând de anul viitor relaţia dintre CJ Bihor şi primăriile din judeţ în alocările de fonduri să se bazeze pe chestiuni obiective, astfel încât criteriile politice să devină total secundare", a explicat preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o joi.

Bolojan a descoperit, în urma unei analize făcute în baza datelor declarate Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor de către administraţiile locale, că în prezent aproape tot a doua primărie nu îşi poate plăti propriii angajaţi din banii pe care îi "produce" singură, necum să deruleze proiecte pentru dezvoltarea localităţilor.

"Avem în Bihor 101 unităţi administrativ-teritoriale, din care 42 nu-şi acoperă cheltuielile de personal din impozite de la cetăţeni. Acestea trebuie să primească bani de la statul român şi de la alte localităţi ca să funcţioneze", a arătat Bolojan. El a evitat să dea exemple concrete pentru a nu crea "turbulenţe" în plină campanie electorală, dar a spus că primarii vor trebui să ia măsuri în luna decembrie dacă vor dori fonduri de la Consiliul Judeţean.

Indicatorii de performanţă care vor fi implementaţi de CJ Bihor începând de anul viitor se referă la salariile funcţionarilor raportate pe cap de locuitor şi la serviciile publice oferite de primării cetăţenilor, la buna gestionare a banilor publici, starea de curăţenie şi fondurile atrase de administraţiile locale din alte surse.

Cât ne costă Primăria?

În ce priveşte buna gestionare a banului public, primul criteriu îl constituie cheltuielile cu personalul din administraţie raportate pe cap de locuitor.

"Costul în Oradea este de 174 lei pe an, cel mai mic din Bihor, datorat și faptului că, cu cât numărul de locuitori e mai mare, cu atât cheltuielile se distribuie la mai mulţi", a exemplificat Bolojan.

În schimb, la nivelul celorlalte primării din judeţ, costul de funcţionare a administraţiilor locale este în medie de 400 lei pe an pe cap de locuitor.

"Cele mai scumpe servicii oferite de o primărie din Bihor sunt de 1.090 lei pe an, de 2,5 ori cât media pe judeţ. Domnul primar de acolo va primi datele şi sper să ia măsurile care se cuvin", a afirmat Bolojan.

Cum aceste costuri vin, de regulă, din numărul mare de posturi din organigramele primăriilor şi din aplicarea unor grile de salarizare a funcţionarilor generoase, la un nivel mai ridicat chiar decât în Oradea, primarii vor trebui fie să facă reduceri de personal și salarii, fie să renunţe să mai ceară bani de la județ.

"Dacă această primărie şi-ar reduce cheltuielile la media pe judeţ, ar face o economie de 300.000 euro şi şi-ar creşte veniturile cu 60%", a spus Bolojan despre respectiva primărie, afirmând că va spune despre care este vorba după alegeri.

"Grad de încasare de 30%"

Printre criteriile de performanţă care urmează să fie aplicate se mai numără: cheltuielile de personal raportate la veniturile proprii (care arată dacă o primărie îşi poate plăti singură funcţionarii), nivelul veniturilor din impozitul pe venit global (care indică felul în care administraţia locală s-a preocupat de sprijinirea economiei locale) și nivelul veniturilor proprii din impozitele pe proprietate (care arată dacă primarul s-a preocupat de actualizarea şi colectarea impozitelor sau, dimpotrivă, pentru a fi "popular", a ţinut impozitele mici şi nici nu le-a încasat).

Bolojan a dat ca exemplu Primăria Oradea, unde în doar trei ani gradul de încasare a urcat de la 70% la 90% prin facilităţile oferite, dar totodată şi prin constrângerile aplicate rău-platnicilor.

"Din păcate, avem primării în judeţ cu grade de încasare a veniturilor de 30%, 40%, 50% sau 60%. Cei care au grade de colectare sub 80% vor trebui să ajungă la acest nivel în primul an şi la 90% în al doilea an", a spus Bolojan, adăugând că alocările de fonduri de la judeţ către primării se vor face proporţional cu gradul de încasare a veniturilor fiscale.

"Sunt pentru o alocare de fonduri în funcţie de performanţe. Nu e normal să iei bani de la o primărie care îşi face treaba şi să dai la o primărie care nu îşi face treaba", a explicat liberalul.

Curăţenie pe străzi şi lunci...

O a doua categorie de indicatori de performanţă se referă la curăţenia în localităţi, ca semn al civilizaţiei şi ca premisă nu doar pentru dezvoltarea turismului, ci şi pentru atragerea de investitori.

Aici, primul criteriu se va referi la starea de curăţenie a şanţurilor şi acostamentelor. De altfel, CJ Bihor a supus dezbaterii publice un regulament de curăţenie care impune trei cosiri pe an şi va fi prima instituţie care îl va aplica. "Va trebui să facem dovada că ne facem treaba. Cât timp CJ Bihor nu îşi face treaba şi drumurile sunt invadate de bălării, nu vom avea autoritatea morală să ne luăm de primari", a spus Bolojan.

La fel, primarii vor trebui să se asigure că terenurile agricole din vecinătatea drumurilor sunt cultivate, că păşunile sunt curăţate, iar împreună cu ABA Crişuri, că albiile şi luncile râurilor sunt fără gunoaie.

De asemenea, edilii vor trebui să se asigure că sistemele de colectare a deşeurilor menajere de la nivelul localităţilor sunt funcţionale, iar primăriile să se asocieze pentru organizarea unor depozite zonale de deşeuri de mari dimensiuni, pentru ca acestea să nu mai ajungă marginea drumurilor, după modelul Oradiei. "La Tileagd, Săcueni, Valea lui Mihai, Beiuş, Ştei, în fostele plase, ar fi bine să funcţioneze astfel de deponee: iau gunoaiele cu volum mare, le pun în camion şi le arunc acolo, altfel ajung pe câmp", a argumentat Bolojan.

Accelerarea ritmului de dezvoltare...

Cea de-a treia categorie de indicatori de performanţă se referă la modul în care administraţiile locale sunt interesate să atragă fonduri pentru dezvoltare din surse guvernamentale şi europene, dar şi să implementeze proiectele începute ca investiţii funcţionale.

"Avem zeci de proiecte în Bihor pe PNDL care sunt blocate. Dacă cumva programul este oprit, aceste proiecte rămân nefinalizate. Spre exemplu, ar fi o nenorocire să rămânem cu o reţea de canalizare care nu are staţie de epurare. Aceste lucrări vor trebui finalizate", a avertizat Bolojan.

Preşedintele CJ Bihor este convins că măsurile pregătite sunt bune şi vor da rezultate. "Aplicarea acestor criterii va face ca sumele alocate pentru investiţii de Consiliul Judeţean şi primării să fie mai mari şi schimbările se vor face cu o viteză mai mare", a spus Bolojan.

CJ Bihor este prima instituţie de acest fel din ţară care a anunţat aplicarea unor criterii obiective şi transparente pentru alocarea banilor către primării, ceea ce ar pune capăt alocărilor discreţionare, pe criterii politice, în funcţie de apartenenţa primarilor la un partid sau altul.