URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 24 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Mi-ar fi plăcut să asist la o dezbatere publică a candidaţilor la Primăria Oradea. Dacă mulţi ar fi fost curioşi să vadă cum îl încolţesc chalengerii pe favoritul Florin Birta, eu aş fi vrut să aflu şi alte lucruri care pot determina viitorul urbei. Am constatat, din programele prezentate, că niciun candidat n-a spus clar ce va face cu proiectele în derulare, cu cele ce urmează să înceapă şi cu cele aflate doar în faza de început. Să fie acesta un semn că distinşii contracandidaţi ai liberalilor nici nu-şi imaginează să ajungă la butoanele Primăriei?
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Asta e senzaţia mea, la finele unei campanii electorale "pandemice", cu totul atipice, lipsite de culoarea, zgomotul şi gargara mitingurilor mari, dar şi de dezbaterile dintre candidaţi, care ni i-ar fi putut prezenta în adevărata lor splendoare, cu sclipirile sau, dimpotrivă, stângăciile şi limitele lor.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât de greu ar pica unora, pronostichez că în bătălia pentru Primăria Oradea şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor zarurile au fost aruncate. Cred, deci, cu variate argumente - politice, administrative, psiho-sociale, electorale - că viitorul primar se numeşte Florin Birta, iar viitorul preşedinte de judeţ Ilie Bolojan.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
În curând, numărul oamenilor care vorbesc va bate numărul celor care ascultă, iar într-un final târziu al umanității, numărul celor care nu vor avea nimic de spus va fi tot mai aproape de zero. Trăim vremuri în care aproape nimeni nu mai ascultă ce are de spus altcineva, cel mult tace până când celălalt se oprește din vorbit, pentru ca apoi să-și dea drumul la gură.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Pe cine veţi vota în funcţia de primar al Oradiei pentru mandatul 2020-2024?










De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Leptospiroza este una dintre cele mai răspândite zoonoze (boli infecţioase ale animalelor care se pot transmite la om), existând cazuri în toate continentele, dar mai ales la tropice. Există cazuri de boală şi la noi. Boala este produsă de leptospire, care aparţin grupului de spirochete (bacterii spiralate), responsabile şi de alte boli, cum ar fi sifilisul, febra recurentă şi altele.
16 Septembrie 2020, 08:01

Liber spre Europa! Chiar dacă are numai 5 kilometri, mica porțiune Biharia-Borș leagă Bihorul la rețeaua europeană de autostrăzi (FOTO)

Liber spre Europa! Chiar dacă are numai 5 kilometri, mica porțiune Biharia-Borș leagă Bihorul la rețeaua europeană de autostrăzi (FOTO) UNA CALDĂ, ALTA RECE. Inaugurat pe 4 septembrie, împreună cu noul punct vamal Borș II, ciotul de autostradă A3 Biharia-Borș degrevează vechea rută de transport spre Ungaria, făcând joncțiunea cu autostrăzile maghiare M4 și M3 și deschizând astfel bihorenilor calea spre Europa. Spre România, deocamdată, autostrăzile se află doar în proiect sau în diverse faze de execuție, astfel că destinațiile de pe indicatoarele rutiere vor mai rămâne câțiva ani tăiate, ca în imagine
Liber spre Europa! Chiar dacă are numai 5 kilometri, mica porțiune Biharia-Borș leagă Bihorul la rețeaua europeană de autostrăzi (FOTO) FRONT DE LUCRU. Tronsoanele din Bihor ale A3 au fost "înţepenite" fix un deceniu, din 2008 până în 2018, când singura porţiune dată în lucru a fost cea dintre Biharia şi Borş, deschisă luna aceasta în prezenţa ministrului Transporturilor
Liber spre Europa! Chiar dacă are numai 5 kilometri, mica porțiune Biharia-Borș leagă Bihorul la rețeaua europeană de autostrăzi (FOTO) ZESTRE MODESTĂ. Reţeaua de autostrăzi a României are o lungime de numai 855 km, în care sunt incluse şi şoselele de centură cu profil de autostradă ce ocolesc mari oraşe, 113 km fiind moşteniţi dinainte de 1989 
Liber spre Europa! Chiar dacă are numai 5 kilometri, mica porțiune Biharia-Borș leagă Bihorul la rețeaua europeană de autostrăzi (FOTO) ŢARA ASFALTULUI. Reţeaua de autostrăzi a Ungariei are în prezent peste 1.790 km şi, până în 2025, va avea peste 2.500 km, surclasând-o pe cea din Austria, care numără 2.100 km. Noua autostradă M4 spre Budapesta, care se leagă de A3 la Borş II, va avea o lungime totală de 233 km, din care 129 km sunt deja circulabili, iar în lucru se află încă 27
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O ruşine naţională e pe cale de a fi spălată. Început în 2004, îngheţat în 2008 şi reluat butaforic în anul electoral 2016, proiectul Autostrăzii Transilvania a fost readus pe o direcţie bună: 8 din 10 tronsoane sunt în şantier şi celelalte două în fază avansată de licitare a proiectării şi execuţiei.

Până să fie dată în folosinţă întreaga şosea, care tot din 2016 a fost scurtată cu secţiunea finală dintre Târgu Mureş şi Braşov, bihorenii au o consolare: bucata de 5,35 kilometri recent deschisă traficului între Biharia şi Borş le dă posibilitatea să ajungă în orice parte a Europei exclusiv pe autostrăzi, Oradea având şi un alt avantaj: decongestionarea traficului în Episcopia Bihor şi în zona de vest a oraşului.

BIHOREANUL vă explică de ce mica porţiune dată în folosinţă nu este doar un "ciot" inutil, dar şi ce se întâmplă pe celelalte tronsoane ale A3.

O istorie a neputinţei

Construirea Autostrăzii Transilvania pe cei 415 km de la Borş până la Braşov a fost decisă în 2004, când Guvernul Năstase a contractat firma americană Bechtel, care a lucrat şi la faimosul Eurotunel ce leagă Franţa şi Marea Britanie pe sub Canalul Mânecii. La noi, însă, a dat chix: compania a fost plătită sporadic şi exproprierile făcute lent, aşa încât, în loc ca şoseaua să fie gata în 2012, contractul a fost reziliat în 2013 de Guvernul Ponta. Până atunci, Bechtel încasase 1,6 miliarde euro, începând mai multe tronsoane, dar finalizând numai "centura Clujului" dintre Gilău şi Turda (42 km).

Până în 2015 nu s-a mai întâmplat nimic. Atunci, şeful CNADNR, Narcis Neaga, anunţa la Oradea angajarea unui consorţiu condus de firmele spaniole Corsan Isolux şi Corsan Corviam, care să finalizeze lucrările până în 2017, total nerealist. În 2016, contractul a şi fost de altfel reziliat. Cei 60 km din Bihor au rămas neatinşi până în 2018, când CNAIR a atribuit asocierii Trameco, Drumuri Bihor, Drum Asfalt, Vahostav a.s. (Slovacia) şi East Water Drillings (Bucureşti) subsecţiunea 3C3 dintre Biharia şi Borş, finalizată luna trecută.

Un pas mare pe o şosea mică

Mica porţiune a fost inaugurată pe 4 septembrie în prezenţa ministrului Transporturilor, Lucian Bode, a şefei CNAIR, Mariana Ioniţă, şi miniştrilor de Externe român, Bogdan Aurescu, şi ungar, Peter Szijarto, diplomaţii participând la ceremonie întrucât concomitent a fost deschis şi un nou punct de trecere a frontierei, Borş II - Nagykereki, cu 10 artere de control pe fiecare sens (câte 4 pentru autoturisme şi automarfare, 2 pentru autocare).

Banalizată ca fiind doar un "ciot", şoseaua de 5,35 km e mult mai importantă decât pare. Utilizarea ei, mai ales de către şoferii care trec în Ungaria dinspre Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Bistriţa Năsăud şi Suceava, a contribuit deja la decongestionarea traficului în Episcopia Bihor, dar şi pe centura Oradiei în zona de vest şi pe Şoseaua Borşului. Pe 8 septembrie, spre exemplu, prin Borş II au trecut 1.400 vehicule, aproape jumătate din traficul prin Borş I (3.000 maşini).

Explicaţia e simplă: toţi şoferii pot folosi noua şosea pentru a continua deplasarea spre orice destinaţie din Europa exclusiv pe autostradă!

Mai sigur

Urcarea pe A3 se face prin noduri rutiere la ieşirea din Biharia (cei care ajung dinspre Oradea), respectiv intrarea în Biharia (cei ce coboară din nordul judeţului). La Borş II timpii de aşteptare sunt mai mici datorită celor 10 artere pe sens, iar pe teritoriul Ungariei şoseaua românească se uneşte cu bucata din Autostrada M4 dată în folosinţă anul acesta. Drumul de mare viteză continuă spre nord de Berettyóúfalu, apoi pe M35, care face legătura M4 cu M3, iar la nord de Debreţin urcă din nou pe M35, continuând pe M3 până la Budapesta, de unde autostrăzile se ramifică spre orice parte a Europei.

"Practic, din Biharia şoferii folosesc numai autostradă. Pe această rută, de 307 km, se fac 3 ore şi jumătate până la Budapesta, mergând cu 130-140 km/h şi în condiţii de siguranţă mult superioare rutei prin Borş I", spune inginerul drumar Gabriel Farkas, consultant de specialitate în grupul Selina. Din Borş I, pe vechiul drum 42, deşi traseul e mai scurt (254 km), se parcurge tot în 3 ore şi jumătate, dar în condiţii de siguranţă mai reduse. În schimb, când M4 Budapesta - Nagykereki va fi integral realizată (termenul este martie 2021), cei 233 km vor putea fi "arşi" şi mai repede, în mai puţin de 2 ore.


    
Direct din Oradea

Ieşirea din România pe A3 prin Borş II va fi şi mai atractivă pentru orădeni, şi nu numai, după construirea drumului de legătură dintre oraş şi Autostrada Transilvania. Inclus în Master Planul General de Transport al României în 2014 la solicitarea Primăriei Oradea, obiectivul a fost scos la licitaţie internaţională în luna mai a acestui an şi atribuit în timp record, în august, firmei austriece Strabag. 

Cei 18,96 km de şosea cu profil de autostradă vor lega oraşul de A3 din zona giraţiei Calea Sântandreiului, cu pasaj peste calea ferată şi pod nou peste Criş în zona Sântion, făcând joncţiunea cu Autostrada Transilvania la 2,5 km de graniţă. Lucrările, în valoare de 545,91 milioane lei din fonduri europene, sunt prevăzute să înceapă în primăvara anului viitor şi să fie gata până în decembrie 2023.

Spre ţară...

Spre centrul României, A3 mai are însă un cincinal până la finalizare. Totuşi, spre deosebire de ultimul deceniu, lucrurile progresează. După 12 ani de abandon, porţiunea de 28,55 km dintre Biharia şi Chiribiş a fost atribuită în iulie aceleiaşi asocieri care a realizat şi Biharia-Borş, care trebuie s-o finalizeze în 2022. 
Mai departe, subsecţiunea Chiribiş - Suplacu de Barcău (26,35 km) a fost şi ea scoasă la licitaţie, termenul pentru depunerea ofertelor fiind 23 noiembrie, iar darea în folosinţă stabilită pentru 2025. Termenul este mai lung deoarece aici se află lucrări complexe (inclusiv cel mai lung viaduct din România, de 1,8 km), începute de Bechtel şi care trebuie expertizate şi, în parte, refăcute. 

În schimb, pe 4 septembrie CNAIR a semnat contractul de proiectare şi execuţie şi pentru Suplacu de Barcău - Nuşfalău (13,55 km), cu firma turcă Nurol Insaat Ve Ticaret, care trebuie să finalizeze lucrările în 24 luni.

... mai încet

Tot în 2025 ar urma să fie gata şi secţiunile Nuşfalău - Zalău şi Zalău - Poarta Sălajului (41 km), motivul fiind tot complexitatea, aceasta din urmă incluzând tunelul de la Meseş, cel mai lung din ţară (2,4 km). Şi aici lucrările au fost scoase la licitaţie, iar semnarea contractului este estimată pentru aprilie 2021. Pentru loturile următoare, Poarta Sălajului - Zimbor şi Zimbor - Mihăieşti (30,06 km), CNAIR a semnat pe 26 iunie contractul de proiectare şi execuţie cu asocierea SA&PE Construct, Tehnostrade, UMB Spedition, care trebuie să încheie lucrările în 2023.

A3 continuă pe secţiunile Nădăşelu - Gilău (9,6 km), dată în folosinţă în 2016, Gilău-Turda (42,21 km), finalizată în 2009 şi Turda - Câmpia Turzii (9,4 km), terminată în 2010. 

Spre judeţul Mureş urmează porţiunea Câmpia Turzii - Cheţani (15,69 km), începută în 2016 şi considerată până anul trecut "autostradă muzeu", dar care va fi terminată anul viitor de asocierea Straco Grup, Specialist Consulting şi Total Road. O altă secţiune, între Cheţani şi Iernut (17,9 km), va fi finalizată luna aceasta de asocierea Astaldi, Max Boegl, Astalrom, Consitrans. În continuare se află două subsecţiuni, între Iernut - Ogra (3,6 km) şi Ogra - Ungheni (10,10 km) finalizate în 2018, urmând ca Ungheni - Târgu Mureş (9,2 km) să fie terminată de Strabag în 2022. 

Din poveste, realitate

Mai puţin se ştie, dar de la Târgu Mureş Autostrada Transilvania nu va mai continua până la Braşov, tronsonul prin Sighişoara - Făgăraş fiind exclus în 2016 din proiecte pe considerentul că Braşovul poate fi legat mult mai bine de Cluj şi Oradea pe ruta Sibiu - Sebeş - Turda. 

Deocamdată, progresia lucrărilor pe şantierele A3 a fost în acest an cu 6% peste cea planificată, motiv de speranţă că în cel mult 5 ani Autostrada Transilvania va trece de la stadiul de "poveste" la realitate, cu atât mai mult cu cât pentru finanţarea ei sunt în joc, de astă dată, şi bani europeni...


EXPRES ORADEA-ARAD
Legaţi la coridorul IV paneuropean

La inaugurarea celor 5,35 km dintre Biharia şi Borş II, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat revitalizarea proiectului Drumului Expres Oradea-Arad, pentru care fusese întocmită o documentaţie în scurta perioadă în care actualul premier Ludovic Orban era ministru al Transporturilor (2007-2008), dar care apoi a fost abandonat. 

Bode a convenit cu autorităţile arădene şi cu primarul Oradiei, Ilie Bolojan, să predea administraţiilor locale acest obiectiv, finanţabil cu fonduri UE din Planul de Recuperare şi Rezilienţă. Săptămâna trecută, Bolojan a şi detaliat pe Facebook că "autorităţile locale vor prelua documentaţia realizată în urmă cu 10 ani" de la CNAIR, urmând ca până în martie 2021 să refacă studiile geologice şi topografice, iar apoi să fie organizată o licitaţie pentru proiectarea şi execuţia şoselei cu 4 benzi, lungă de 100 km, care va lega A3 de coridorul IV paneuropean. 

Drumul Expres Arad-Oradea ar urma să facă joncţiunea cu drumul de legătură către A3 dincolo de gara Ioşia, spre Sântandrei. "La finalul anului viitor am putea avea contractul de execuţie semnat. La 3 ani de la începerea lucrărilor, conectarea Oradiei şi judeţului Bihor cu reţeaua europeană şi naţională de autostrăzi va fi asigurată aşa cum se cuvine", a apreciat Bolojan. 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
Nu România stabilește ce autostrăzi o leagă de Europa ... ci invers, atât ca programare în timp cât și ca resurse alocate.
Iar dacă administrația locală ar fi înțeles "logica colonizării" măcar după ce România a intrat în UE (de fapt e tot invers) ... ar fi mobilizat resurse financiare pentru a realiza conexiunea E60 -A3, ocolind Oradea de la centură (calea Clujului) către Biharea, tăind pe dealuri câțiva copaci de pe partea nordică a orașului către Paleu !?! Așa însă, cu mintea la turnat betoane-n centru doar, sau cu banii foarte mulți, dați pe lucruri fără relevanță imediată și concretă pentru urbe ... frecvența circulației auto pe "aleea expres" (strada E. Teodoroiu) va ajunge în curând la un autovehicul per secundă. Asta înseamnă, ținând cont de vântul dominant și circulația aerului peste Oradea, o poluare care va aduce mari probleme de sănătate pentru riverani, în următoarele două decenii. Asta se întâmplă când pui carul înaintea boilor, în loc să gândești preventiv după cum spune "președintele meu", când vrea să zică că nu-i "normal" să fi prost !?!
Postat 16 Septembrie 2020, 08:37 de CrisDumi
Excelent!
E tot ce ne trebuie. În câţiva ani, Bolojan et Co pun la punct şi Bihorul. Tot ce mai trebuie făcut - cât mai urgent - e reformarea Universităţii din Oradea: scoşi piloşii şi făcătorii de nimic, adică vreo 90 la sută din profi, şi angajaţi oameni serioşi, muncitori, cu CV-uri bune, impact şi relaţii internaţionale şi tot tacâmul. Că sunt o grămadă din ăştia, unii chiar în Oradea. Unde? La celelalte universităţi din oraş, adică la cele private.
Postat 16 Septembrie 2020, 08:06 de Shogun
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1529 RON
  • 1 EUR = 4.8641 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON