Lenea încurcă reciclarea! Ignoranţa şi comoditatea, principalele motive pentru care orădenii de la bloc nu colectează selectiv deşeurile

Obligaţie instituită prin lege, colectarea selectivă a deşeurilor este încă o necunoscută pentru mulţi orădeni. O recunosc chiar preşedinţii asociaţiilor de proprietari din oraş, care spun că, deşi pun afişe în scările blocurilor şi le explică vecinilor că trebuie să-şi separe deşeurile în fracţie umedă (nereciclabilă, gunoi menajer) şi fracţie uscată (materiale revalorificabile), mulţi dintre aceştia ignoră mesajul. Fie pentru că nu au înţeles importanţa reciclării, fie pentru că nu vor...

Facilităţi la scară

Colectarea selectivă a deşeurilor, o obligaţie instituită în regulamentul de salubrizare al Oradiei pentru toţi locuitorii oraşului, presupune că fiecare orădean trebuie să adune încă din propria locuinţă deşeurile în două părţi. Resturile menajere, care nu pot fi reciclate (fracţia umedă) trebuie aruncate în pubelele şi containerele cu capace negre, în timp ce deşeurile reciclabile (pet-uri, cartoane, hârtii, doze de metal, cutii de conserve sau de lapte, sticle şi alte obiecte similare) formează fracţia uscată, care trebuie să ajungă în recipientele de culoare galbenă.

Pentru ca orădenii să recicleze, operatorul licenţiat de salubritate, RER Ecologic Service, le-a oferit tuturor, gratuit, containerele sau sacii necesari fracţiei uscate, a instituit pentru colectarea acesteia trasee distincte de cele pentru colectarea gunoiului menajer, şi - detaliu foarte important - nu taxează colectarea şi transportul reciclabilelor. În plus, firma a demarat, pe propria cheltuială, un program de închidere a tuturor ţarcurilor din oraş cu cartele electronice, similare celor pentru accesul în scările de bloc.

Cale lungă

Totuşi, numeroşi orădeni care locuiesc la bloc nu respectă încă simpla regulă. O dovedesc chiar containerele din cartierele de blocuri: cele dedicate fracţiei uscate se umplu, în cazul fericit, doar pe jumătate, în timp ce recipientele pentru resturi menajere conţin inclusiv pet-uri şi metale.

Niciun şef de asociaţie de proprietari nu recunoaşte franc că vecinii lui nu colectează selectiv, de teamă să nu atragă controale ale Poliţiei Locale, asociaţiile prinse că aruncă deşeurile de-a valma riscând amenzi de 1.000 lei.

Totuşi, unii administratori admit că este destul loc de mai bine. „Încă mai avem mult până să devenim cetăţeni responsabili”, spune Elena Mercea, administratoarea asociaţiei Transilvaniei 6. Deşi le-a spus adesea vecinilor că riscă amenzi usturătoare şi a lipit afişe în scările de bloc, femeia găseşte frecvent gunoaie aruncate la întâmplare, ba chiar şi abandonate, cu saci cu tot, lângă ţarcuri.

Greu de atins

Radu Brejea (foto), preşedintele Asociaţiei Toreador (strada Aleea Zidarilor nr. 1), recunoaşte şi el că în blocurile de care răspunde se adună prea puţine deşeuri reciclabile. „Există comoditate multă, dar mai este şi un alt motiv întemeiat: avem incinte prea mici, în care containerele sunt înghesuite şi accesul la ele este dificil”, spune bărbatul, care a cerut Primăriei să amenajeze ţarcuri mai mari, dar fără succes. „Cetăţenii mai conştiincioşi folosesc acele containere tip clopot”, spune Brejea.

O problemă cu incintele au şi locatarii de pe strada Podului. Deşi sunt divizaţi în mai multe asociaţii, ei folosesc acelaşi ţarc. „Oamenii au vrut locuri de parcare, n-a rămas spaţiu pentru incinte mai multe, aşa că avem una singură, mare, folosită de patru asociaţii. E greu să stabilim cine aruncă deşeurile corect şi cine nu”, spune administratorul Cristian Ile.

Mihaela Doroghi, preşedinta Asociaţiei Dacia 114, recunoaşte în schimb că de doi ani se străduieşte să-şi convingă vecinii să-şi trimită deşeurile la reciclat. „Când vorbesc cu ei, oamenii spun „da, da”, da, dar tot nu sortează. În apartamente adună toate deşeurile la un loc”, zice femeia. Speră, totuşi, că oamenii îşi vor schimba prostul obicei când ţarcul lor va fi închis cu cartelă, cum încă nu e. Măcar de frica amenzilor, dacă nu din alt motiv...