Lecţia de dezamăgire: Pentru admiterea în clasa a V-a, concurenţa la colegiile de top din Oradea a fost mai acerbă decât la facultate

Facultăţile Universităţii din Oradea pot doar să viseze la concurenţa înregistrată de şcolile de elită din oraş la admiterea în primul an de gimnaziu!

Pentru că părinţii vor să-şi vadă copiii elevi la colegiile Emanuil Gojdu şi Mihai Eminescu, cele două şcoli au organizat, pentru a cerne candidaţii, examene serioase pentru înscrierea în clasa a V-a. În această vară, pentru fiecare loc la cele două licee de top au existat câte doi concurenţi. La afişarea rezultatelor, inevitabil, jumătate dintre copii au plâns, dezamăgiţi că, în ciuda notelor mari, nu s-au dovedit îndeajuns de buni...

Uite clasa, nu e clasa!

Admiterea pentru clasa a V-a la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, unitate care nu are clase primare, se anunţa problematică încă din martie, când profesorii au aflat că, deşi ceruseră ca din toamnă să aibă trei clase de-a V-a, aşa cum s-a întâmplat şi în anul şcolar precedent, Inspectoratul Şcolar Judeţean le-a alocat doar două clase, cu un total de 60 de locuri.

Nemulţumit, directorul Florin Nicoară (foto) l-a acuzat pe inspectorul şcolar general Alin Novac Iuhas că a defavorizat şcoala în detrimentul alteia, care a primit o clasă în plus şi, implicit, o finanţare mai mare. Dascăli şi părinţi deopotrivă au depus memorii la Inspectorat şi la Ministerul Educaţiei, cerând o clasă în plus.

Cu două săptămâni în urmă, după ce a finalizat înscrierea elevilor pentru clasa a V-a, Colegiul Gojdu a întregistrat dosarele a 125 de elevi, dintre care 118 s-au prezentat la testul menit să-i departajeze. Într-o oră, micuţii au trebuit să rezolve patru probleme de matematică, iar pe 15 iunie şcoala a afişat rezultatele în ordinea descrescătoare a punctajelor, anunţând că au fost admişi primii 60 de elevi.

"Dacă se aprobă a treia clasă a V-a, părinţii următorilor 30 de elevi vor fi informaţi telefonic", scria pe anunţul de la avizier. La aşa concurenţă, conducerea Colegiului spera că Inspectoratul va ceda...

Lacrimi şi disperare

Ziua afişării rezultatelor a fost grea pentru candidaţi. "Mulţi copii plângeau în hohote pe coridoare, supăraţi că au luat note bune, dar totuşi n-au intrat. Ţi se rupea inima să-i vezi", povesteşte un părinte. Fiul său s-a numărat printre admişi şi a suflat uşurat. "Jumătate din clasa lui de la Oltea Doamna a vrut să meargă la Gojdu, inclusiv el şi-a dorit, chiar dacă noi nu l-am încurajat. Cu două luni înainte, a învăţat aproape în fiecare zi, ca să intre", zice bărbatul.

Frustrarea copiilor respinşi a fost cu atât mai mare cu cât mulţi au participat, şase sâmbete la rând, la sesiunile de pregătire gratuite pe care şcoala le-a organizat. "Şi-a dorit enorm să ajungă la Gojdu. Motive sunt mai multe, inclusiv că are sora mai mare aici. În fiecare zi m-a întrebat de ce nu se face a treia clasă", a povestit Elena Gîrba, mama unui băiat care s-a numărat între elevii respinşi, concluzionând că statutul de gojdist depinde de toanele unor adulţi.

O parte din lacrimi s-au transformat în zâmbete marţea trecută, când, într-o conferinţă de presă, şeful IŞJ a anunţat că 30 dintre cei picaţi vor putea învăţa, totuşi, la Gojdu. "Consiliul de Administraţie a hotărât că se impune luarea deciziei de a solicita Ministerului Educaţiei modificarea planului de şcolarizare şi de a avea cea de-a treia clasă", a declarat Alin Iuhas Novac (foto). Şeful Inspectoratului Şcolar l-a "taxat" însă pe directorul Nicoară, transmiţându-i să-şi ceară scuze public, pretenţie rămasă deocamdată fără răspuns.

Decepţionaţi de mici

Chiar şi după "sucirea" conducerii Inspectoratului, 28 de elevi care au dat examenul la Gojdu au fost nevoiţi să se întoarcă, dezamăgiţi, în şcolile unde au terminat clasele primare.

"Fetiţa mea e supărată, sigur, pentru că are colegi care au intrat la Gojdu. Am încercat să-i explic că nu este o problemă, că şi şcoala ei este foarte bună. Sper doar că în toamnă n-o să râdă colegii de ea", spune o mamă, care nu vrea să-şi dea numele tocmai pentru a nu mai atrage atenţia asupra copilei: "Nu vreau să creadă profesorii că n-am avut încredere în ei, iar acum, când tot pe mâna lor ajungem, să se răzbune".

Fie că micuţii lor au fost admişi, fie că nu, mai mulţi părinţi recunosc că stresul pregătirii pentru admitere a fost dur pentru copiii parcă prea fragezi pentru un examen dur. Mai ales că, rezultatul nefiind cel dorit, şi traumele au fost pe măsură...

Acuzaţi de favoritisme

Cu lacrimi s-a încheiat admiterea la gimnaziu şi la Colegiul naţional Mihai Eminescu, unde în această vară au terminat clasa a IV-a 28 de elevi, iar din toamnă va funcţiona o singură clasă de-a V-a. Mai mult, au vrut să ajungă la Eminescu şi elevi de la alte şcoli, aşa că 69 de copii au concurat pentru 30 de locuri!

"Ne-am străduit să creştem calitatea copiilor care vin spre şcoala noastră, având în vedere şi declinul demografic, de aceea am decis să realizăm o singură clasă", spune directoarea Colegiului, Livia Muntean (foto). Admiterea a constat într-un examen de limba engleză, împărţit în trei probe, una scrisă şi două orale, după ce şcoala a organizat, cinci sâmbete la rând, pregătiri gratuite. La final, doar 30 au fost admişi.

Rezultatele, afişate lunea trecută, i-au supărat rău pe părinţii unei copile care a terminat clasele primare tot la Eminescu. "Fetiţa mea a luat punctaj maxim la proba scrisă şi echivalentul notei 8 la oral. A fost între primii trei din clasa ei, medaliată la multe concursuri, nu cred că n-a ştiut", zice Adrian Seica, tatăl micuţei. Nemulţumit că examenul n-a fost înregistrat video, bărbatul e convins că fiica lui a fost depunctată intenţionat, pentru a se face loc altcuiva.

Departajare... pentru părinţi

Omul a făcut o reclamaţie la Inspectorat, deocamdată fără răspuns, şi se gândeşte chiar să dea colegiul în judecată. "Oricum, fetiţa plânge şi spune că nici nu mai vrea să audă de Eminescu. Am şi înscris-o la Oltea Doamna", zice Seica, afirmând că regretă că n-a ales din start această şcoală, unde, dacă e cazul, departajarea elevilor nu se face prin examene stresante, având prioritate copiii ai căror părinţi lucrează aproape de şcoală.

Directoarea Colegiului Mihai Eminescu spune, însă, categoric, că evaluarea a fost corectă. "Sunt prima care regretă că elevi buni, care au terminat la noi, nu au reuşit să intre, şi înţeleg frustrarea părinţilor. Dar unii copii au dovedit că se pot concentra mai bine. Mâhnirea mea, recunosc, este că părinţii refuză să accepte că şi copilul lor poate greşi", spune Livia Muntean.

Dincolo de supărările părinţilor, cert e că pentru zeci de copii care trec şi prin şocul despărţirii de învăţătoare vacanţa de vară n-a început cu bucurie. Noroc că au în faţă câteva luni să uite dezamăgirea...

ANXIOŞI DE MICI
Se vor teme de examene!

Eşecul la un examen susţinut la vârsta de 10 sau 11 ani poate lăsa traume în mintea micuţilor, spun specialiştii. "La această vârstă, copiii nu pot înţelege de ce, din moment ce au învăţat temeinic, aşa cum le cer părinţii, bunicii şi învăţătorii, nu au obţinut rezultatul dorit. Cei care nu au reuşit să intre la şcolile dorite vor fi anxioşi la testările viitoare, vor merge cu gândul că nu vor face faţă", a explicat BIHOREANULUI psihologul Larisa Ardelean.

Gândirea abstractă, menită să-i facă să înţeleagă dincolo de noţiunile concrete, se formează după vârsta de 12-13 ani, astfel încât copiii care abia au terminat clasele primare sunt incapabili să înţeleagă că au picat admiterea nu pentru că nu sunt buni, ci pentru că au avut o zi mai proastă decât alţi colegi sau nu au depăşit presiunea resimţită.