La loc comanda! "Spălat" pentru corupţie, jandarmul bişniţarilor din Oradea va fi judecat pentru omor

"Cei doi judecători militari au încălcat, în mod deliberat, mai multe norme procesual penale, cu scopul de a exclude probe esenţiale din dosar şi de a «pregăti» o soluţie de achitare pe care nici măcar avocatul inculpatului nu a solicitat-o".

Aşa îşi motivează procurorii militari din Cluj contestaţia în anulare prin care încearcă să obţină rejudecarea procesului jandarmului orădean Cantemir Groza, achitat de corupţie pe motiv că probele din dosarul său ar fi fost obţinute în baza protocolului cu SRI, scos în afara legii de Curtea Constituţională.

Până la soluţionarea contestaţiei, decizia de achitare e definitivă, dar totuşi jandarmul nu se poate bucura de ea. Explicaţia? Groza mai are un proces pe rol după ce, aflat la volanul unui microbuz cu care transporta ofiţeri, a provocat un accident soldat cu moartea unui om...

"Mâine plouă"

Plutonierul major Cantemir Groza, subofiţer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Bihor, a fost inculpat în iunie 2015 de procurorii Parchetului Militar Cluj sub acuzaţia că lua "taxe de protecţie" de la contrabandiştii de ţigări din Piaţa Cetate. Groza, care lucra în structura de cercetare-documentare, era principala sursă de informare a contrabandiştilor, cărora le anunţa raziile planificate prin mesaje codificate transmise prin SMS sau prin convorbiri telefonice. Pentru ziua în care urma să aibă loc o descindere, de pildă, jandarmul îi spunea interlocutorului "mâine după 9, plouă" sau ”trec şi pe la voi balaurii", ”fii pe fază", „vezi că te vizităm" ori "du-te în concediu".

Informaţiile erau plătite cu bani grei, bişniţarii plângându-se între ei că omul legii "cere ca nesimţitul". Doar în 2014, Groza i-a taxat cu peste 12.000 lei, sub formă de bani sau ţigări, fapt de altfel recunoscut de jandarm. De la o singură comerciantă, Groza a confirmat că lua "din două în două săptămâni, câte două cartuşe de ţigări netimbrate", după cum se precizează în rechizitoriul prin care era acuzat de luare de mită în formă continuată.

Salvat de protocol

În prima fază, Tribunalul Militar Cluj l-a condamnat pe jandarm la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar soluţia a fost atacată, iar procesul s-a reluat la Bucureşti, la singura Curte Militară de Apel din ţară. Aici, pe 12 iulie a.c., cei doi judecători din complet, Constantin Udrea şi Radu Stancu, au luat o decizie cu totul diferită, de achitare, în premieră naţională anulând toate probele obţinute în baza unui protocolul secret de cooperare între Parchetul General şi SRI, declarat neconstituţional în 2016.

Potrivit soluţiei consultate şi de BIHOREANUL, protocolul ar fi vinovat căci adaugă la lege, fiind "încorporat într-un mod obscur în procedura penală", conţinând dispoziţii care se referă la constituirea de echipe operative comune formate din ofiţeri SRI şi procurori, "vădit contrare Constituţiei şi normelor de procedură penală". Urmarea? Toate probele care au fost obţinute cu ajutorul SRI "sunt lovite de nulitate absolută".

Nu-i mită, e abatere

Tot în favoarea lui Groza au invocat judecătorii şi refuzul Jandarmeriei de a-i declasifica fişa postului, pe considerentul că ar "prejudicia grav ordinea publică, siguranţa naţională şi apărarea ţării". "Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii", se arată în decizie.

Aşadar, după ce au anulat interceptările, în absenţa fişei postului judecătorii i-au lăsat pe procurori şi fără dovada că jandarmul şi-a încălcat atribuţiile de serviciu. Magistraţii au apreciat că din probele rămase reiese clar că "inculpatul nu a respectat întocmai regulile de conduită", însă "neîndeplinirea misiunilor în condiţiile ordonate, lipsa de sinceritate sau a curajului răspunderii pentru faptele comise şi superficialitatea în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu" ar fi simple abateri disciplinare, nu fapte penale.

"Dovedit cu prisosinţă"

Cum era de aşteptat, decizia i-a nemulţumit pe procurorii militari, care au apelat la o cale extraordinară de atac - o contestaţie în anulare prin care solicită desfiinţarea soluţiei şi rejudecarea procesului de la Curtea Militară de Apel.

Anchetatorii susţin că cei doi judecători au încălcat în mod deliberat mai multe norme procesual penale pentru a-l putea achita pe jandarm, "animaţi de o vădită aversiune faţă de Protocolul secret dintre Ministerul Public şi SRI", neţinând cont că prin decizia lor "şi-au asumat discreţionar consecinţa socială şi juridică extrem de nocivă a achitării, şi implicit a reabilitării în colectivul unităţii, a unui inculpat dovedit cu prisosinţă ca fiind vinovat".

În opinia acuzatorilor, soluţia completului este, de fapt, "o pedeapsă": "pedeapsă la adresa procurorului militar pentru o presupusă colaborare cu lucrători SRI, o pedeapsă la adresa IJJ Bihor pentru faptul de a fi refuzat, în temeiul legii, o cerere a instanţei de fond de declasificare a unei probe".

"Practici securiste"

De cealaltă parte, apărătorul jandarmului susţine că decizia Curţii e corectă. "Această soluţie atestă existenţa practicilor securiste, de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Este un dosar în care procurorul a folosit probe obţinute nelegal, pe baza unor protocoale care au ignorat legea", susţine avocatul Alexandru Lele (foto) în numele clientului său, despre care spune că nu poate să facă declaraţii presei, deoarece "trebuie să se supună rigorilor militare".

Avocatul nu exclude, totuşi, ca soluţia să fie "întoarsă" ca urmare a contestaţiei în anulare. "Miza nu este, ştiţi bine, repunerea în funcţie a unui prăpădit de plutonier, ci faptul că acest caz constituie deja un precedent judiciar. Dacă nu cumva va da roade presiunea - inclusiv mediatică - exercitată asupra instanţei ce va judeca această cale extraordinară de atac, situaţie similară celei din cazul Rarinca, prin care Binomul a reuşit să «întoarcă» o soluţie definitivă de achitare, demonstraţie de forţă ce era menită să arate ce pot păţi cei care se împotrivesc oamenilor lor", crede Lele.

Tot pe tuşă

Pus la dispoziţia conducerii unităţii încă din timpul anchetei, în 2015, odată cu pronunţarea soluţiei de achitare, Cantemir Groza şi-ar fi putut relua vechea funcţie dacă nu era inculpat într-un alt dosar penal, pentru ucidere din culpă.

Deşi Jandarmeria n-a suflat o vorbă despre acest aspect, BIHOREANUL a aflat că acuzaţia a fost formulată în urma unui accident pe care subofiţerul l-a provocat în seara de 7 iunie 2016, între Constanţa şi Valu lui Traian, în timp ce se afla la volanul unui microbuz cu care transporta la o convocare în Mamaia patru ofiţeri din judeţele Bihor, Cluj şi Mureş.

Obosit după un drum de 15 ore, subofiţerul a greşit drumul şi a întors maşina peste o dublă linie continuă, iar microbuzul a fost izbit din plin de un BMW în care se aflau trei persoane.

De vină sunt.... şefii

În urma impactului, unul dintre pasagerii microbuzului, colonelul Cristian Ovidiu Radu, adjunctul şefului IJJ Mureş, a fost proiectat prin parbriz şi a murit după câteva săptămâni la spital. Ceilalţi ofiţeri - colonelul Adrian Cîmpean, fostul adjunct al şefului IJJ Bihor, colonelul Ioan Doru Popescu, fostul adjunct al şefului IJJ Cluj şi colonelul Kovacs Emil, şef al Grupării Mobile de Jandarmi Târgu Mureş - au scăpat cu leziuni mai uşoare, la fel şi cei trei civili din BMW, Ştefan şi Sebastian Bădin, respectiv Claudiu Iacobescu.

Groza a fost trimis în judecată pentru accident pe 1 martie 2018, iar potrivit rechizitoriului înaintat Tribunalului Militar Bucureşti de Parchetul Militar Constanţa jandarmul şi-a recunoscut vinovăţia, dar numai pe jumătate, susţinând că "a fost constrâns de către superiorii săi să efectueze acea manevră, fără a fi în deplină siguranţă". Pe româneşte, l-au obligat şefii să încalce legea, iar el i-a ascultat fără să comenteze. Cum s-ar zice, "s-a supus rigorilor militare"...

CU ŞEFII LA PROCES
Condamnat de două ori

Colegul de unitate şi de dosar penal al plutonierului major Cantemir Groza, plutonierul şef Cosmin Monenci, nu a mai ajuns la proces. Acuzat că a furnizat informaţii despre controale unui informator al său din piaţă, acesta a acceptat pedeapsa propusă de anchetatori - 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare, micşorată ulterior de instanţă la 1 an şi 3 luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei pe un termen de 2 ani.

Sub această formă, jandarmului nu i se mai menţiona în cazier condamnarea penală şi, deci, ar fi putut să-şi continue activitatea, dar conducerea IJJ Bihor l-a trecut în rezervă. Considerând-o abuzivă, jandarmul a atacat decizia în instanţă, iar Tribunalul Satu Mare i-a dat câştig de cauză, pe 1 februarie a.c. dispunând reîncadrarea lui Monenci, plata salariilor până la zi, plus obligarea Jandarmeriei la plata unor despăgubiri morale de 5.000 euro în favoarea sa. Verdictul final urmează să fie pronunţat de Curtea de Apel Alba Iulia.