Jale în spitale: Criza Covid se adânceşte în judeţul Bihor, spitalele se apropie de limita rezistenţei 

Mai sunt câteva săptămâni până când ar trebui reluate cursurile şcolare, dar şansa ca acest lucru să se întâmple în condiţii normale scade în Bihor pe zi ce trece, din cauza noilor îmbolnăviri cu Covid, al căror număr creşte îngrijorător.

În condiţiile în care evoluţia pandemiei nu avea cum să nu se repercuteze asupra capacităţii sistemului sanitar de a face faţă crizei, BIHOREANUL vă prezintă situaţia în care se află spitalele din Oradea, suprasolicitate, cu puţine paturi libere şi cadre medico-sanitare ele însele atinse de boală. 

Curbă ascendentă 

În Bihor epidemia evoluează prost. Dacă pe 1 iulie, până la decizia CCR privind neconstituţionalitatea internării, plasării în carantină şi izolării obligatorii a persoanelor infectate, judeţul avea 672 îmbolnăviri, pe 1 august bilanţul ajungea la 970. Apoi, săptămâna trecută, la 1.954, ceea ce înseamnă că în primele trei săptămâni din august s-au îmbolnăvit mai mulţi bihoreni decât în primele 5 luni de pandemie!

Săptămâna trecută a fost cea mai neagră. Vârfurile s-au înregistrat miercuri, 20 august - 85 noi îmbolnăviri şi 2 decese, pentru ca vineri să se înregistreze un nou record de decese - 6. 

În aceeaşi zi, trei dintre oficialii locali - prefectul Dumitru Ţiplea, şefa Direcţiei de Sănătate Publică, dr. Daniela Rahotă, şi coordonatorul spitalelor, dr. Gheorghe Carp - făceau cunoscut că 81 din cele 100 oraşe şi comune din judeţ au cazuri Covid active, adică persoane purtătoare de virus - în total 1.008. De altfel, şi rata vindecărilor s-a prăbuşit, doar 51% dintre bolnavii descoperiţi până acum fiind vindecaţi. În Spitalul Municipal erau internate vineri 469 persoane cu Covid, inclusiv în secţia de Infecţioase din strada Republicii, în secţia exterioară de la Beiuş şi în unitatea-suport de la Spitalul de Recuperare din Băile Felix şi Băile 1 Mai.  

Evoluţia este "în uşoară creştere", a spus prefectul, arătând că săptămâna trecută s-au înregistrat în medie 54 de noi cazuri/zi faţă de 53/zi în cea anterioară, dar e de subliniat că în cea precedentă, îmbolnăvirile au explodat. Referindu-se la capacitatea spitalelor de a primi pacienţii, dr. Gheorghe Carp (foto) a afirmat că "situaţia este stabilă": sunt 500 paturi, dintre care 320 la Municipal pe strada Coposu "pentru cazurile grave şi severe", 40 la secţia de Infecţioase de pe Republicii pentru cele uşoare şi medii, 20 la Beiuş pentru asimptomaticii din zonă şi peste 200 la Spitalul de Recuperare din Felix şi 1 Mai, tot pentru asimptomatici. 

E mai rău 

Gestionarea paturilor Covid a devenit "un coşmar logistic", dezvăluie managerul Spitalului Municipal. Maria Silaghi (foto) a declarat BIHOREANULUI că unitatea dispune, în realitate, de 281 de paturi. "Nu mai avem 450 paturi, pentru că în fiecare secţie au trebuit amenajate spaţii pentru echiparea şi dezechiparea personalului, dezinfectare etc". În plus, în secţiile sensibile, ocupate tot cu pacienţi Covid, trebuie rezervate câteva paturi pentru cei care au şi alte afecţiuni, de exemplu la Nefrologie 4 paturi sunt pentru dependenţii de dializă.

Vineri la ora 8.00, în Municipal erau libere doar 11 paturi pentru adulţii cu Covid şi doar 12 pentru copiii infectaţi. "Inventariem permanent situaţia, pentru că în fiecare zi avem zeci de internări şi de externări, şi trebuie să ştim câţi pacienţi putem primi", spune Silaghi. "Niciodată n-am mai văzut un rulaj aşa mare de pacienţi", adaugă managerul, care lucrează în sistemul sanitar din 1995. 

Explicaţia e simplă: de când s-au înmulţit îmbolnăvirile, pacienţii vor să ajungă în spital pentru ca starea lor să nu se agraveze. Unii asimptomatici ajung şi ei în spital, după ce stau 48 ore şi apoi se externează. Mulţi, însă, revin în spital fiindcă acasă starea li se agravează.

Personal copleşit

Dacă zilnic sunt libere, în medie, doar între 25 paturi, cum afirmă managerul Spitalului Municipal, şi 40, câte spune dr. Carp, este suficient ca într-o zi numărul noilor cazuri să crească peste valoarea obişnuită pentru ca spitalizarea în Municipal a pacienţilor cu forme de boală serioase să devină o problemă. În această situaţie, pentru a se elibera paturi în clădirea din Rogerius, ar trebui mutaţi pacienţi cu forme mai uşoare pe Republicii, ceea ce deocamdată se întâmplă doar în sens invers, adică bolnavii cu simptome iniţial minore ajung de aici pe Coposu din cauza agravării. Pe de altă parte, Spitalul de Recuperare din Felix şi 1 Mai are peste 200 locuri, dar lipsite de instalaţii de oxigen şi de personal specializat în boli infecţioase. 

Asigurarea personalului este, de altfel, o altă problemă spinoasă pentru Municipal, tot mai multe cadre fiind infectate fie la întoarcerea din concedii, fie după participarea la diverse evenimente. "Săptămâna asta, la un moment dat, aveam 43 colegi infectaţi", spune Silaghi. Iar alţi medici, asistenţi, infirmieri şi brancardieri nu sunt uşor de găsit, ba din contră. 

La începutul lunii, prevăzând creşterea numărului de cazuri, unitatea a încercat să angajeze 72 persoane, dar a reuşit să recruteze doar 45, aşa că a cerut detaşări de la celelalte spitale din judeţ. "Din Marghita, Aleşd şi Salonta ne-au venit 35 asistente şi 19 medici". Nici unul nu este, însă, infecţionist; de altfel, în tot judeţul sunt doar 10 medici cu această specializare. "Tratăm bolnavii Covid şi cu medici de alte specializări - internişti, cardiologi, nefrologi... La Beiuş este un singur infecţionist", arată managerul.  

Obligaţi la scriptologie

Ca şi cum nu ar fi destul că au tot mai mulţi pacienţi de tratat, cadrele medico-sanitare sunt copleşite şi de birocraţie, pentru că noua lege privind internările, carantinarea şi izolarea, dată după decizia CCR, le impune să facă multă scriptologie. "Medicii trebuie să aştepte de la DSP deciziile de internare pentru fiecare pacient, să facă informări, să facă propunerile de externare şi izolare la domiciliu către DSP, să aştepte apoi deciziile DSP", spune Maria Silaghi. Iar asta în condiţiile în care, de 6 luni, medicii, asistentele şi infirmierele fac eforturi uriaşe, doar şederea în combinezoanele de protecţie fiind în sine un test de anduranţă fizică şi psihică. 

Singurul aspect pozitiv, spune Silaghi, e că spitalul are toate echipamentele, materialele şi medicamentele necesare. "Din cauza agresivităţii sporite a virusului şi, deci, a gravităţii crescute a cazurilor, includem în schemele de tratament cele mai noi antivirale, anticoagulante şi antibiotice. Facem permanent noi comenzi".

Fără internări programate 

Şi Spitalul Judeţean, ca unitate-suport, e afectat de extinderea epidemiei, care a impus retransformarea Municipalului în unitate exclusiv anti-Covid, cu consecinţe mai serioase decât în prima parte a acesteia. 

Dacă în timpul stării de urgenţă Maternitatea transferase toate gravidele cu SARS-CoV-2 pe Coposu (unde fusese amenajată o secţie de Obstetrică-Ginecologie), acum, din cauza aglomerării clădirii din Rogerius, le ţine pe Clujului. "În clădirea veche avem naşteri zilnic", spune directorul medical al Judeţeanului, dr. Lucia Daina (foto). "O gravidă cu Covid este la a 11-a naştere. O vom externa repede, să se poată întoarce la ceilalţi 10 copii, chiar şi în izolare", adaugă aceasta.

Agravarea situaţiei a făcut ca, de săptămâna trecută, Judeţeanul să nu mai facă internări programate, ci doar prin UPU, ca înainte de 1 iulie, singura excepţie fiind cazurile oncologice care au nevoie de intervenţii chirurgicale. 

Izolare la grămadă

De asemenea, tot din cauza preluării unor subunităţi de la Municipal, a ajuns să ţină pacienţii internaţi în saloane-izolator, până vin rezultatele testelor Covid, nu câte unul, ca în starea de urgenţă, ci câte doi. Uneori, însă, şi mai mulţi, recordul fiind de 5 în aceeaşi încăpere! 

O asemenea situaţie a fost înregistrată timp de câteva ore la etajul VIII, unde a fost preluată Pediatria care la Municipal avea 100 de paturi, dar aici avea loc doar pentru 35 paturi, şi care la începutul lunii august a ţinut într-un salon-tampon două femei cu doi copii mici şi un adolescent, una dintre mame aflând a doua zi că are Covid, iar cealaltă, după 5 zile, că şi copilul ei era infectat, după ce la internare testul îi fusese negativ. 

De altfel, din acest motiv, pe documentele medicale se şi consemnează că pacienţii nu mai sunt ţinuţi în izolator câte unul, ci mai mulţi, cu riscurile de rigoare. Diferenţa e că, dacă înaintea pandemiei riscul erau infecţiile nozocomiale, acum e cea cu SARS-CoV-2...

Cu Covidul în Judeţean

Extinderea infectărilor a determinat conducerea Spitalului Judeţean să aloce facilităţi separate şi pentru pacienţii găsiţi cu Covid la internare. "La Cardiologie intervenţională, un angiograf este pentru cardiacii cu Covid, unul pentru cei non-Covid. La Gastroenterologie, la fel, o parte dintre echipamente sunt pentru bolnavii cu Covid, alta pentru cei non-Covid", spune dr. Daina.

Partea proastă e că şi personalul de la Judeţean a început să se infecteze. "Avem 32 de colegi cu Covid - 2 medici şi 29 asistente, infirmiere şi brancardieri", spune directorul medical. Unii dintre infectaţi lucrează în sectoare sensibile, precum UPU-SMURD şi ATI, ceea ce îngreunează acoperirea cu personal a turelor, soluţia fiind suprasolicitarea cadrelor rămase "în picioare". Iar asta în condiţiile în care Judeţeanul va detaşa săptămâna aceasta la Municipal 27 de medici rezidenţi... 

Concluzia nu e deloc optimistă: deocamdată mai sunt paturi libere în spitalul anti-Covid, dar la limită, pentru o singură zi în care toate pot fi ocupate dacă îmbolnăvirile continuă, iar  asigurarea cu personal este şi ea tot mai la limită. Aşadar, prognosticul pentru ce aduce viitorul este, în termeni medicali, rezervat!

DSP, DEPĂŞITĂ
"Se lucrează foarte mult"

Lunea trecută, după o vizită inopinată în Oradea, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, afirma că la DSP Bihor - care monitorizează evoluţia pandemiei, face anchetele epidemiologice şi asigură comunicarea rezultatelor testelor şi internarea cazurilor pozitive - "se lucrează foarte mult". Realitatea este, însă, că nici DSP nu ţine ritmul cu evoluţia epidemiei, ca dovadă a ajuns să anunţe bihorenii descoperiţi cu Covid cu întârzieri chiar şi de 5 zile după testare. 

Un orădean care s-a testat la cerere pe 12 august fiindcă avea simptome (febră, slăbiciune, gustul şi mirosul pierdute) a fost anunţat abia pe 17 august, deşi analiza PCR fusese gata pe 13 august. "Am sunat la DSP după 4 zile, iar o funcţionară mi-a răspuns, speriată, că a primit dosarul meu de la un coleg care a plecat şi ea a crezut că fusesem anunţat", a declarat bărbatul BIHOREANULUI. În cele din urmă, omul a fost dus la Municipal pentru investigaţii şi apoi lăsat acasă, după ce 3 zile se tratase la domiciliu cu medicamente prescrise de un prieten infecţionist. "Numai conştiinţa m-a făcut ca în toate aceste zile, când nu am fost anunţat, să nu ies din casă cu riscul de a-i infecta şi pe alţii", spune orădeanul.

Dr. Daniela Rahotă (foto), admite întârzierile DSP, dar numai în ce priveşte bihorenii testaţi la cerere, cauza fiind numărul tot mai mare de teste şi de îmbolnăviri. "Cei aflaţi în asemenea situaţii pot suna fie la DSP, fie la 112, solicitând consult medical şi, dacă e cazul, internarea în spital", spune dr. Rahotă. Şefa DSP precizează că bolnavii aflaţi la domiciliu trebuie să stea 14 zile în izolare, după care îşi pot relua activităţile fără retestare.