URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 31 IULIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când cu Pasajul Magheru, s-a constatat că cei care vin de pe Ady Endre, trec prin centru pe Iosif Vulcan, ajung în Piaţa Libertăţii şi nu mai pot intra în pasaj, ci trebuie să facă obligatoriu dreapta, pe podul Dacia. Acesta este şi motivul pentru care strada Andrei Şaguna, de lângă Parchet, a devenit cu două sensuri. Acum, primarul Florin Birta propune ca aici să se dea mai multă atenţie pietonilor şi bicicliştilor, ceea ce înseamnă, practic, că traficul ar avea loc în principal prin Piaţa Libertăţii.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu-i prima oară când Bolojan vrea să rezolve probleme gingașe cu metode... inginerești. Ideea trecerii actorilor și instrumentiștilor pe contracte de muncă pe durată determinată, pentru „eficientizarea” actului cultural, reflectă un reflex al stilului managerial cu iz dictatorial care l-a făcut celebru - dar, fără îndoială, și eficient - pe fostul edil al Oradiei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste proastă pentru orădeni: Termoficare, care abia a înlocuit producția de energie termică pe bază de cărbuni cu cea pe gaz, mult mai puțin poluantă și mai eficientă, va trebui să plătească o sumă enormă pentru a-și cumpăra așa numitele certificate verzi, care îi dau dreptul să polueze. În cazul în care cele 60 de milioane lei necesare nu vor fi date de Guvern (din banii tuturor românilor), nota de plată o vor achita orădenii fie direct, prin inevitabila scumpire a gigacaloriei, fie indirect, prin subvenționarea de către Primărie (ceea ce înseamnă că o suportă toți locuitorii orașului, indiferent că sunt sau nu clienți ai Termoficare).
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Creatorii de filme şi cărţi de anticipaţie care au lansat scenarii cu epidemii globale ce loveau omenirea (un exemplu recent este "Contagion", din 2011, pe care multă lume l-a descoperit după izbucnirea crizei Covid) nu şi-au putut imagina că, într-o situaţie reală, oamenii vor refuza în număr mare leacul descoperit de cercetători. Dar viaţa bate filmul!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Zborurile externe au fost reluate pe Aeroportul din Oradea. Ce părere aveţi despre destinaţiile operate de Ryanair (Milano, Bologna, Londra, Dusseldorf)?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
După 2 ani în care nu s-au organizat concursuri de admitere în magistratură, recent situaţia a fost deblocată şi se aşteaptă anunţurile oficiale pentru reluarea acestora. În concret, în urmă cu aproximativ 2 ani, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legale care reglementau concursurile de intrare în magistratură, pe motiv că toate condiţiile de accedere erau prevăzute în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu în lege.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Meningita West Nile este o boală infecţioasă transmisă la om prin înţepăturile de ţânţari, transmiterea directă de la om la om nefiind posibilă. Rezervorul de virus este reprezentat de păsările migratoare care sunt înţepate de ţânţari.
23 Iunie 2021, 20:01

Întoarcerea acasă. Patru tineri repatriaţi în Bihor vor primi zeci de mii de euro pentru a-și dezvolta propriile ferme (FOTO)

Întoarcerea acasă. Patru tineri repatriaţi în Bihor vor primi zeci de mii de euro pentru a-și dezvolta propriile ferme (FOTO) Mărioara Tătar este una dintre beneficiarele de ajutor de 40.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru ferma familiei din Beznea (foto: arhivă personală)

Patru tineri fermieri au semnat miercuri, la Oradea, contracte cu Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bihor, devenind astfel beneficiari ai unui sprijin oferit de statul român anume pentru persoanele care se întorc din străinătate şi încep lucrul în agricultură în România.

Trei dintre aceştia, cu exploataţii agricole mai mici, vor beneficia de un ajutor de câte 40.000 euro, iar al patrulea, care cultivă 12 hectare de teren, va primi 50.000 euro.

Primii în ţară

Potrivit evidenţelor oficiale, în ultimii ani, la nivel naţional au beneficiat de finanţare pentru instalarea în mediul rural 12.000 de tineri fermieri din România, din care circa 900 numai în Bihor.

În plus, până la sfârşitul acestui an vor primi sprijin pentru deschiderea propriilor ferme circa 45 de tineri din Bihor repatriaţi de la fermele din străinătate, din totalul de circa 300 de agricultori repatriaţi la nivel naţional.

"Judeţul Bihor se va număra pe locul întâi în ţară în ceea ce priveşte repatrierea tinerilor fermieri. Pe de o parte, este vorba de publicitatea pe care am făcut-o acestui program prin intermediul ambasadelor din străinătate, dar şi prin primăriile din ţară. Pe de cealaltă parte, este vorba de deschiderea mare pe care o au bihorenii la nou şi de numărul mare al consultanţilor pe proiecte", a declarat pentru BIHOREANUL directorul OJFIR Bihor, Cristian Buzlea (foto).

În Bihor activează nu mai puţin de 64 de firme de consultanţă care ajută tinerii fermieri să adune documentaţia şi să îşi scrie proiectele pentru obţinerea finanţării.

Întoarcerea acasă

Primii patru fermieri au semnat miercuri contractele de finanţare la sediul AFIR Bihor din strada Ion Bogdan. Sebastian Hosu, care lucrează 12 hectare de teren în Chiraleu, va beneficia de un ajutor de 50.000 euro. Tânărul a plecat prima dată la muncă în străinătate încă din anul 2014.

"Întâi m-am dus la cules de mere în Austria, sezonier, două, trei luni pe an. După ce am absolvit facultatea, în 2017, am ajuns să rămân la lucru în străinătate şi zece luni pe an", a spus Sebastian.

Absolvent de teologie, tânărul îşi va deschide acum propria exploataţie agricolă de legume (castraveţi, dovlecei, fasole). "La plecarea în străinătate m-a atras doar partea financiară. Mi-a fost greu să mă acomodez. Ceva mă trăgea tot timpul înapoi", a spus bărbatul.

Din ajutorul financiar pe care îl va primi Sebastian vrea să îşi cumpere printre altele semănătoare, prăşitoare şi un combinator cu care să lucreze de data asta pentru el.

"Lucram şi 14 ore pe zi..."

Nicolae Venter (foto stânga) şi Mircea Caba, din Borod, au plecat împreună la muncă în străinătate. Au lucrat pe rând la ferme din Germania, Austria şi Marea Britanie. "Lucram şi 14 ore pe zi. Acolo eşti un robot. Te duci la muncă, ai terminat, te speli, te culci, o iei de la capăt. N-ai timp să mergi nicăieri, doar vezi că ţi se duce tinereţea...", povesteşte Nicolae.

Tânărul s-a repatriat pentru a pune pe picioare o exploataţie în care cultivă fasole şi zmeură. "Foarte multe cunoştinţe şi-au făcut proiecte aşa am încercat şi eu", spune Nicolae.

Agricultorul vrea ca din ajutorul primit să îşi cumpere o freză cu disc pentru a-şi uşura munca. "Fermierii de afară îşi iau periodic utilaje noi, le ţin cinci ani cât să nu aibă cu ele nicio problemă după care le vând, în timp ce noi nu ne puteam cumpăra până acum nimic de nou", spune tânărul.

Consătean cu Nicolae, Mircea Caba (foto dreapta) s-a întors acasă pentru a-şi lucra propria exploataţie. "Am lucrat afară ca să îmi adun ceva bani de pornire. Acum cultiv fasole, porumb şi ce mai punem în pământ pentru animale, dar vreau să îmi fac nişte sere", spune simplu. Mircea nu s-ar mai întoarce la muncă în străinătate. "Cel mai greu e când pleci şi te desparţi în aeroport de părinţi şi de prieteni", spune tânărul.

"Singurul moment plăcut este când îţi dă plicul cu bani..."

Pentru Marioara Tătar (foto) din Beznea a fost cu atât mai greu cu cât atunci când a plecat la muncă în Germania împreună cu soţul şi-a lăsat acasă cei doi băieţi.

"Ne-am zis stăm un an şi până la urmă am stat şase. Plecam în martie şi ne întorceam în octombrie. Lucram minim 12 ore pe zi ca să ne facem o situaţie materială pentru copii. De-acum nu mai plecăm, băieţii au 11 şi 14 ani, realizează ce se întâmplă, vrem să fim lângă ei", spune Marioara.

Tânărul cuplu cultivă acasă sfeclă, ceapă, dovleci, porumb, cartofi şi altele, aşa cum au făcut şi în Germania. "De acest ajutor am auzit în străinătate, de la românii noştri. Mi-am spus că trebuie să încerc. Cu banii pe care o să îi primesc o să îmi cumpăr un tractor. Am unul, dar e mic şi vechi", spune Constantin.

Bărbatul este hotărât să rămână să lucreze acasă. "Ne-a ajuns. În străinătate singurul lucru plăcut este când îţi dă la sfârşit plicul cu banii, iar tu îţi faci bagajele să pleci acasă...", spune Constantin. Aşa se pare că simt şi alţi tineri fermieri aflaţi la muncă în străinătate...

20 milioane euro...

Potrivit portalului AFIR, submăsura 6.1 referitoare la "Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri" este finanţată cu 20 milioane euro pentru agricultorii provenind din diaspora prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Scopul submăsurii este de a sprijini instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri cu vârstă până în 41 de ani ca şefi sau manageri de exploataţii agricole pentru a facilita întinerirea acestei categorii de specialişti şi a încuraja tinerii să revină în ţară şi să se stabilească în mediul rural.

Solicitantul ajutorului poate să preia ferma familiei, să își cumpere teren ori să îl concesioneze pentru a putea aplica în scopul obţinerii unui sprijin financiar.

În cadrul sesiunii de depunere de proiecte pot beneficia de sprijin nerambursabil în limita a 50.000 euro cetăţenii români din afara graniţelor ţării care au lucrat trei luni continuu în ultimii doi ani în domenii ca agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, ori au făcut studii în aceste domenii în ultimele 60 de luni în ţări UE sau terţe UE.

Activitatea în aceste domenii trebuie dovedită cu acte oficiale, precum un contract individual de muncă sau altele documente similare, respectiv diplomă de absolvire sau altele.

Pentru utilaje, terenuri sau retehnologizare

Sprijinul financiar se acordă în două tranşe de 75% şi 25%, din care prima la primirea deciziei de finanţare, iar cea de-a doua în cel mult trei ani de la aceasta.

Fondurile pot fi folosite pentru achiziţia de utilaje sau terenuri, dezvoltarea unei ferme de subzistenţă, plantarea de soiuri autohtone ori creşterea de animale de origine sau adaptarea fermelor la noile standarde de calitate sau protecţia mediului.

Pentru a putea accesa aceste fonduri, fermierul trebuie să se încadreze în categoria micro-întreprinderilor sau întreprinderilor mici, să prezinte un plan de afaceri, să îşi stabilească domiciliul şi sediul social în unitatea administrativ teritorială în care este înregistrată exploataţia agricolă şi să aibă loc de muncă în acelaşi UAT sau în zona limitrofă.

La rândul său, exploataţia trebuie să fie înregistrată în Registrul Unic de Identificare al APIA, în registrul agricol sau în Registrul exploataţiilor al ANSVSA.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Foarte bine !
Sa se intoarca acasa cat mai multi. Este mult pamant de lucrat atat in Bihor cat si in toata tara.
Postat 24 Iunie 2021, 09:42 de B90
În Bihor sunt 64 firme de consultanță în acest domeniu.
V-ați întrebat câți consultanți au acestea? Peste 100, după numărul de "angajați". V-ați întrebat de ce niciunul nu și-a întocmit o aplicație de finanțare de acest fel pentru sine și familie? Pentru că e mai simplu să dai sfaturi decât să pui mâna și să muncești la câmp. Așa că, faceți socoteala ca să vedeți viitorul agriculturii românești. În Bihor vor beneficia de astfel de finanțări 45 de "fermieri" cu familiile lor. La 64 de firme de "sfătuire" e relevant, nu-i așa?
Postat 24 Iunie 2021, 09:34 de KP
escrocherie
cred ca s-ar gasi multi tineri si aici care ar vrea si ei... ins acu aceste programe mai poti spala bani pt alegeri si vile...
Postat 23 Iunie 2021, 23:10 de sasi
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1443 RON
  • 1 EUR = 4.9209 RON
  • 1 HUF = 0.0137 RON