În plata Domnului: De două luni, cinci biserici de lemn din Bihor, monumente istorice, stau cu acoperişurile sparte şi riscă să se năruiască de tot (FOTO)

Când natura se dezlănţuie, nici măcar casa Domnului nu mai e în siguranţă. Cinci biserici de lemn din Bihor, toate ridicate în secolul XVIII şi incluse pe lista monumentelor istorice, au fost nimicite de forţa nemaipomenită a furtunii care a măturat la jumătatea lunii septembrie sud-estul judeţului.

Din pricina lentorii preoţilor care le îngrijesc şi a specialiştilor care le supraveghează, toate cele cinci biserici au şi acum acoperişurile sparte, fiind expuse unor noi şi grave distrugeri în iarna ce se apropie.

Distruse de natură

Pe 17 septembrie, într-o după-amiază de duminică, o furtună nemaivăzută în Bihor, descrisă ulterior de meteorologi drept un "mezo-ciclon", a măturat zona Beiuş-Aleşd.  Sute de oameni au rămas fără acoperişuri pe case, vântul distrugând totodată şi numeroase sedii de primării, şcoli, grădiniţe şi biserici.

Printre clădirile răvăşite s-au numărat şi cinci lăcaşuri ortodoxe din lemn clasificate ca monumente istorice, din Rieni (ridicată în 1754), din Stânceşti, comuna Bunteşti (1750), din Sebiş, comuna Drăgăneşti (secolul XVIII), din Dumbrăvani, comuna Bunteşti (secolul XVIII) şi cea din Hinchiriş, comuna Lazuri de Beiuş (secolul XVIII).

Distrugerile au fost mai mari sau mai mici, după noroc. De pildă, biserica din Hinchiriş a rămas fără zeci de ţigle, în timp ce la Rieni vântul a luat pe sus turla,  azvârlind-o câteva zeci de metri mai încolo, în cimitirul vechi al satului. "Acum vom face lucrări de reparaţii, dar anul viitor va fi nevoie de o intervenţie amplă, pentru că a fost afectată şi structura", zice parohul din Rieni, Gheorghe Balint. Cu pagube semnificative s-a ales şi biserica din Sebiş, căreia vântul i-a smuls o parte însemnată din şindrilă, aşa că sfântul lăcaş e spălat de ploi.

Bani sunt!

Cu toate că de la dezastru au trecut aproape două luni, toate cele cinci biserici sunt încă nereparate. Pentru orice intervenţie la un monument istoric, chiar şi pentru lucrările de reparaţii urgente, este obligatoriu un aviz eliberat de Direcţia pentru Cultură, care stabileşte ce fel de lucrări trebuie făcute, ce materiale se vor folosi şi cum anume se va lucra, astfel încât clădirea să nu fie sluţită ori distrusă, documentele neputând fi întocmite decât de arhitecţi acreditaţi de Ministerul Culturii. Doar patru la număr în tot Bihorul!

Pe 21 septembrie, Guvernul a alocat 8,7 milioane lei pentru repararea clădirilor publice din Bihor, inclusiv a lăcaşelor de cult, aşadar bani pentru reparaţii există. Direcţia pentru Cultură Bihor, însă, a eliberat primele avize abia săptămâna trecută, pentru bisericile din Rieni, Sebiş şi Stânceşti. "Pentru bisericile din Hinchiriş şi Dumbrăvani, documentele vor fi gata săptămâna aceasta", promite şeful Direcţiei, Lucian Silaghi (foto).

Lasă-mă să te las...

Vina pentru aceste întârzieri e împărţită. Pe de o parte, preoţii care au în grijă bisericile monument nu s-au sinchisit să ceară avizul decât la zile bune după furtună, unii chiar la mai bine de o lună, cum e cazul celui din Hinchiriş.

De cealaltă parte, nici angajaţii de la Cultură nu s-au grăbit, chiar dacă au făcut o vizită de evaluare a pagubelor în zona Beiuş-Ştei încă din 19 septembrie. Deşi au văzut atunci avariile şi au înţeles că bisericile riscă să fie distruse şi pe dinăuntru, specialiştii n-au urgentat defel procedurile. "Pe mine Direcţia m-a contactat în urmă cu două săptămâni. Nu ştiu de ce atât de târziu", spune Cristian Puşcaş (foto), unul dintre cei patru arhitecţi acreditaţi să lucreze la reabilitarea monumentelor istorice.

De ce aşa târziu? "N-am primit solicitările preoţilor", se scuză Lucian Silaghi. Altfel spus, specialiştii Direcţiei pentru Cultură au aşteptat pur şi simplu ca preoţii să vină la ei cu cererile pentru avize, fără să-i zorească ori să-i asiste...

Pe repede înainte

Fără să admită că, dincolo de lentoarea preoţilor, atât el cât şi subalternii săi s-au mişcat greu, Silaghi recunoaşte că riscurile ca monumentele să se degradeze şi mai tare sunt foarte mari. "Oricum starea lor nu era fericită, ce s-a întâmplat în urma furtunii este o lovitură dramatică. Ar putea avea şi picturile distruse", spune directorul.

Rămâne de văzut dacă preoţii se vor mişca mai repede măcar în următoarea perioadă, dat fiind că banii primiţi de la Guvern pentru reparaţii pot fi cheltuiţi până cel târziu pe 31 decembrie, iar lucrările la bisericile monument se pot face numai cu firme, de asemenea, acreditate de Ministerul Culturii. Dacă nu se vor încadra în termen, preoţii vor mai rămâne cu o singură soluţie: să se roage de enoriaşi să pună ei banii...