Harta corupţiei: În 4 ani, în Bihor s-au finalizat 61 de procese de corupţie, jumătate cu condamnări cu suspendare

Societatea Academică din România şi România Curată au realizat harta naţională a corupţiei, bazată pe activitatea DNA.

"Societatea Academică din România şi România Curată pun la dispoziţia celor interesaţi de activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de fenomentul corupţiei manifestat la nivel local o hartă online interactivă ce permite vizualizarea unei serii de informaţii referitoare la cazurile instrumentate de către procurorii DNA într-o manieră user-friendly", se arată pe site-ul proiectului.

Scopul hărţii este de a facilia accesul persoanelor direct interesate de activitatea DNA, precum membrilor societăţii civile şi jurnaliştilor, dar şi celor din mediul academic care doresc să analizeze din punct de vedere statistic problematica (anti)corupţiei şi, nu în ultimul rând, al publicului larg la informaţii descriptive şi uşor comparabile la nivel de condamnare individuală.

Harta analizează procesele din intervalul 2010-2014. Potrivit documentului, Caraş-Severinul este judeţul cu cei mai mulţi corupţi prinşi de DNA, unde judecătorii au stabilit 76 de condamnări. La polul opus, Sălajul are cei mai puţini corupţi condamnaţi: doi.

Topul corupţilor

Bihorul are, potrivit statisticii citate, 61 de procese de corupţie finalizate în cei patru ani studiaţi. Din acestea, 55,74% au fost încheiate cu condamnări cu suspendare, în 3,28% din cazuri au fost implicate fonduri UE, în 36,07% condamnaţii lucrau în sectorul public, iar în 36,07% aveau funcţii de conducere.

Cea mai mare pedeapsă a încasat-o, conform documentului, petrolistul Ioan "Bebe" Gherman, patronul firmelor Natos Oradea şi Novoil Com Aninoasa, trimis în judecată în decembrie 2008 pentru evaziune fiscală şi tentativă de instigare la mărturie mincinoasă. Acesta a fost condamnat la 7 ani şi 2 luni de închisoare cu executare.

Împreună cu administratorul firmelor sale, Kovacs Zoltan, Gherman a fost acuzat că a cauzat un prejudiciu de 1,5 milioane euro. Afaceristul a cumpărat cantităţi mari de uleiuri de uz industrial, scutite de accize, de la Rafinăriile Câmpina, Vega Ploieşti, Steaua Română şi Petrolsub, pe care le-a vândut mai apoi la staţia firmei Natos din Sântion ca motorină, produs petrolier mult mai scump şi supus accizării. În actele contabile, însă, afaceristul a înregistrat că uleiurile minerale au fost comercializate ca atare, către mai multe firme fantomă sau persoane fizice din străinătate.

Un proces de un deceniu

Locul doi în clasamentul condamnărilor îl ocupă fostul director al Finanţelor Bihor, Ioan Lascău, condamnat la 7 ani de închisoare, pentru trafic de influenţă.

Tot 7 ani de închisoare a încasat şi afaceristul Gelu Mudura, patronul cunoscutului grup de firme Master, condamnat pentru corupţie, evaziune fiscală sub formă continuată, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani, fapte prin care au prejudiciat bugetul de stat cu peste 12 milioane de lei.

Statistica mai scoate în evidenţă şi cel mai lung proces de corupţie din Bihor, celebrul dosar "Mită la MapN", care a durat 10 ani şi l-a avut protagonist pe Valentin Muntean, patronul firmei Exact Construct, care aproviziona unităţile militare din nord-vestul ţării cu reziduuri petroliere.