S-au opus comunizării luptând în munţi, cu arma în mână, în speranţa că vor veni americanii, dar au fost prinşi şi condamnaţi la puşcărie.
Profesorul universitar Antonio Faur şi-a lansat marţi, în amfiteatrul Bibliotecii Gheorghe Şincai, volumul "Rezistenţa anticomunistă din sudul Bihorului. Grupul Ştefan Popescu (1946 – 1950)", dedicat primului grup de luptă împotriva comunizării înfiinţat în judeţ.
Evenimentul, desfăşurat cu sala plină de studenţi şi specialişti în istorie, a fost deschis de expunerea directorului Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Bihor, Lucian Silaghi, care a prezentat volumul drept "un omagiu pe care profesorul Antonio Faur îl aduce unor oameni care sunt continuatorii idealurilor de la 1 Decembrie".
Un studiu academic
Dacă Lucian Silaghi a făcut o punere în context, vorbind despre impunerea cu forţa a comunismului în România la finalul celui de al doilea război mondial, lectorul universitar Ioan Laza a făcut o analiză a volumului, rod al unei munci documentare de un deceniu.
"Cartea este un studiu academic şi o datorie morală faţă de bunicul domniei sale, Nicoale Faur, membru şi el în grupul Ştefan Popescu", a spus Laza.
Volumul cuprinde peste 81 de documente inedite recuperate din arhiva fostei Securităţi şi 41 de declaraţii date în timpul anchetelor de luptărorii anticomunişti.
Cu toate acestea, lucrarea este uşor de citit pentru că rigoarea istoricului se foloseşte, pentru un plus de realism, de uneltele prozatorului.
"Sunt capitole absolut cinematografice, cum este cel despre prinderea lui Popescu care prezintă durerea oamenilor care l-au sprijinit", a spus acesta.
Trei ani în munţi
Potrivit autorului Antonio Faur, luptătorii din munţi s-au bucurat de sprijin din partea localnicilor care i-au adăpostit peste iarnă şi i-au ajutat cu alimente.
"În documente se menţionează că Securitatea a aflat că, înafară de cei 12 din grup plus 100 de susţinători, au existat mai mulţi care i-au ajutat", a spus profesorul Faur.
Grupul de rezistenţă anticomunistă din sudul Bihorului s-a constituit în jurul fostului căpitan Ştefan Popescu, scos din armată în urma epurărilor făcute de comunişti după ultimul război mondial.
Popescu a intrat în vizorul comuniştilor în perioada în care s-a implicat la rugămintea protopopului ortodox Aurel Terebenţ în reorganizarea PNŢ-Maniu din plasa Vaşcău.
În vara anului 1947, căpitanul a devenit fugar şi a fost urmărit de organele Securităţii pentru opoziţia manifestată de autorităţile comuniste.
Ştefan Popescu a fost prins pe 29 iunie 1950 în gospodăria lui Miron Banciu din Dumbrăveni, în urma unui schimb de focuri.
Membrii grupului au fost încarceraţi în primă instanţă la Penitenciarul Oradea, iar în urma procesului aveau să fie condamnaţi la închisoare de la câteva luni la patru ani, cum a fost cazul lui Popescu.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.