După ce OUG 75 din 2018, prin care toate ariile protejate din ţară au ajuns în grija Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate, a fost declarată neconstituţională, politicienii continuă asaltul asupra acestor zone.
Senatul a aprobat, miercuri, un proiect de lege (323/2019) care prevede aceleaşi măsuri ca Ordonanţa, şi anume că structurile teritoriale ale ANANP asigură administrarea ariilor protejate, preluând totodată toate atribuţiile de la custozi. Altfel spus, autorităţile insistă cu "naţionalizarea" ariilor protejate din ţară, lăsând asociaţiile de mediu care au îngrijit aceste zone fără obiectul muncii!
În acest context, trei organizaţii de mediu din Bihor, care deţineau şi custodia unor arii protejate, mai precis Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius şi Fundaţia pentru Cultură şi Educaţie Ecologistă Ecotop Oradea, au transmis joi un comunicat de presă, prin care atrag atenţia asupra primejdiosului proiect de lege.
Ecologiştii arată că, în urma OUG 75/2018, "mai multe arii protejate din judeţul nostru au rămas fără custozi sau administratori, situaţie ce pune într-o situaţie de real pericol valorile naturale existente pe cuprinsul siturilor în cauză".
Acţionaţi responsabil!
Drept urmare, le cer deputaţilor de Bihor să nu voteze proiectul de lege care "statorniceşte un sistem de administrare a ariilor naturale protejate care pune în pericol valorile naturale ale ţării, va fi ineficient, expus intereselor politice şi creat pe bazele unor prevederi neconstituţionale". "Sperăm ca, la votul programat în cadrul sesiunii extraordinare, din perioada 1-5 iulie 2019, deputaţii bihoreni să acţioneze într-un mod responsabil faţă de viitorul acestor adevărate comori ale naturii", se arată în comunicat.
ONG-urile din Bihor înşiră şi principalele locuri afectate de OUG 75/2018, arătând că sunt lipsite de custozi arii protejate precum Crişul Negru, Câmpia Crişului Alb şi a Crişului Negru, Crişul Repede în amonte de Oradea, lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, Defileul Crişului Negru, Defileul de la Borz, Dealul Păcău, Lunca Inferioară a Crişului Repede, Diosig, Valea Iadei, Lacul Peţea, Betfia, Săcueni, Muntele Şes, Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului, Defileul Crişului Repede – Valea Iadului, Coridorul Munţii Bihorului – Codru Moma, Lunca Barcăului, Valea Roşie, Pajiştea Fegernic, Ferice Plai şi Platoul Vaşcău.
Se distrug valorile naturale!
De asemenea, tot joi, federaţia Coaliţia Natura 2000 a criticat dur proiectul de lege trecut miercuri de Senat, arătând într-un comunicat de presă că "patrimoniul natural al României este în pericol de a fi administrat printr-o lege neconstituţională".
"Ieri, 26 iunie 2019, Senatul României a aprobat o propunere de lege prin care repune în vigoare integral prevederile OUG 75/2018, care a fost declarată neconstituţională în aprilie 2019. Deşi Statul nu are resursele necesare, în 2018 a înlăturat majoritatea entităţilor care aveau capacitatea şi reuşeau să aibă grijă cu succes de aceste zone de patrimoniu, susţine János Márk-Nagy, preşedintele Consiliului Director al Coaliţiei Natura 2000. Ne preocupă faptul că prin proiectul de lege nr. 323/2019 se statorniceşte un sistem de administrare a ariilor naturale protejate care periclitează valorile naturale de patrimoniu ale ţării, ineficient, expus intereselor politice, creat pe bazele unor prevederi neconstituţionale şi sperăm ca Parlamentul să acţioneze într-un mod responsabil faţă de interesele societăţii", se arată în comunicat.
Federaţia mai arată că, după aproape un an de la aprobarea OUG 75/2018, în România sunt la voia întâmplării peste 1,6 milioane de hectare din 264 de arii protejate şi sute de specii protejate de interes european.
Ecologiştii au avut o victorie când Curtea Constituţională a României a declarat Ordonanţa neconstituţională, dar după cum se vede bucuria nu a fost de durată. "Repunerea în vigoare a prevederilor acestei ordonanţe prin noua lege va favoriza continuarea distrugerii valorilor naturale deosebite ale României", se arată în comunicatul Federaţiei.
În final, Federaţia solicită Parlamentului să asigure cadrul legal pentru un sistem de administrare al ariilor protejate eficient şi democratic, dar şi să organizeze dezbateri reale pe propunerea de lege aflată acum pe masa deputaţilor, prin invitarea la masa dialogului a tuturor factorilor interesaţi, cu precădere a organizaţiilor şi indivizilor care dispun de expertiza în acest domeniu şi de experienţă practică de management.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.