„E ca într-un film de groază”: Mărturia unei orădence care locuieşte în Liban, după exploziile care au distrus capitala ţării

Ochii întregii lumi sunt aţintiţi acum asupra Libanului, după ce în capitala Beirut au avut loc marţi două explozii puternice.

Din informaţiile transmise de autorităţile libaneze, se pare că 2.750 de tone de nitrat de amoniu depozitate în portul oraşului au explodat. În urma deflagraţiilor, cel puţin o sută de oameni au murit, iar 4.000 au fost răniţi. Oraşul a fost devastat, imaginile postate pe internet de localnici arătând clădiri distruse, maşini prinse sub dărâmături şi oameni disperaţi căutând ajutorul.

Frica de bombardamente

Suflul şi zgomotul exploziei au fost foarte puternice şi s-au resimţit la mare depărtare. Luminiţa Crăciun (foto), o orădeancă mutată de 27 de ani în oraşul Saida, la 60 de kilometri distanţă de Beirut, a crezut că localitatea sa este bombardată.

„Am crezut că este o explozie aici, la noi, în Saida. Eram singură în cameră, fiul meu cel mic, de 10 ani, a venit la mine plângând că au început bombardamentele. L-am liniştit puţin, apoi am ieşit pe balcon. Toată lumea era pe-afară, nu ştiam ce se întâmplă. Imediat, am început să primesc mesaje video cu ce s-a întâmplat în Beirut. Suntem obişnuiţi cu greul, dar ce-a fost ieri a fost un film de groază”, a povestit Luminiţa, miercuri, pentru BIHOREANUL.

Imaginile pe care le-a văzut au oripilat-o. „Avem foarte mulţi prieteni în Beirut, sunt şi foarte multe românce. Am luat legătura cu toată lumea, să vedem dacă toţi sunt bine, Ambasada face la fel. Mulţumim lui Dumnezeu, până acum niciun român nu a fost afectat. Sunt unii cu nişte geamuri sparte, dar nu sunt răniţi”, a spus orădeanca.

Uniţi, indiferent de religie

Catastrofa a îngenuncheat Libanul, o ţară în pragul colapsului, afectată deja de sărăcie şi corupţie. Totuşi, oamenii sunt dornici să-şi ajute semenii. „Şi eu acum mă duc să văd cu ce pot ajuta, nu pot sta cu mâinile în sân. S-a făcut un punct de donare aici în Saida, oamenii au început să vină. Donare de sânge, de haine, de mâncare, fiecare ajută cu ce poate. Aici tot timpul oamenii se mobilizează rapid, sunt întotdeauna mână în mână, niciodată nu s-au dat deoparte de la a ajuta. Nu contează religia, toată lumea e unită”, a declarat Luminiţa.

Locuitorii din Liban nu au încă răspunsuri legate de tragedia produsă. „Toţi aruncă vina unii pe alţii. Nu se ştie adevărul, fiecare arată spre altcineva. Se presupune că a fost un incendiu care s-a întins la depozitul ăsta din port. Dar eu cred că e ceva mai mult de-atât”, a spus orădeanca. La fel ca românii, libanezii s-au obişnuit să nu-i mai creadă pe politicieni...

„Prea multe s-au adunat”

Ţară aflată între Israel şi Siria, Libanul se confruntă des cu atacuri cu bombe. Luminiţa Crăciun a fost martora unui bombardament, în 2006. „Atunci oraşul nostru a fost bombardat, a fost groaznic. Cădea bomba pe lângă tine şi o vedeai cum trece”, a povestit orădeanca.

Un avion militar i-a adus acasă, în România, ca să fie în siguranţă, dar după ce conflictul s-a oprit, Luminiţa, soţul ei, care este cetăţean libanez, şi cei trei copii ai lor s-au reîntors în Saida. „Stăm aici de-atâţia ani, ne-am făcut viaţa aici, copiii merg la şcoală, e greu să schimbi totul. Dar acum ne gândim că poate ne vom întoarce acasă, în România, aşa cum fac tot mai mulţi români. Prea multe s-au adunat”, a spus Luminiţa.

Libanul este într-o situaţie economică grea. Cetăţenii se confruntă cu pene zilnice de curent, cu lipsa apei potabile şi cu servicii sanitare precare, şomajul este de aproape 25%, iar o treime din locuitorii ţării trăiesc sub limita sărăciei. Catastrofa de marţi a completat acest tablou sinistru, umplând spitalele cu răniţi.