Fă un test! Încearcă să vezi cât te poţi abţine să îţi ştergi sudoarea de pe frunte, să nu îţi scarpini mâncărimea de pe nas ori să nu ridici masca dacă simţi că te sufoci. Combinezonul de protecţie te scufundă într-o realitate iritantă chiar şi fără ameninţarea virusului.
"Odată echipat, te dezbraci doar la încheierea misiunii. Echipamentul desfăcut se consideră contaminat", explică poliţistul local Eugen Cohuţ. Însoţit de un coleg, agentul transportă cu duba spre centrele de carantină români intraţi în ţară pe jos la întoarcerea din ţări afectate de pandemie.
"Arme" antivirus
Până acum au fost trei valuri de repatriaţi. În prima jumătate a lui martie au început să vină românii rămaşi fără slujbe după închiderea firmelor. În valul doi, înainte de Paşti, s-au întors în grupuri compacte cerşetori, hoţi şi curve rămase fără "clienţi". De două săptămâni, prin Borş şi Nădlac se întorc, pe jos, români care nu îşi mai permit să aştepte prin chirii revenirea economică. "Sunt oameni singuri, nu grupuri. Vin câteva zeci pe zi. Plătesc maşini până în vamă şi intră în ţară pe jos", spune prefectul Dumitru Ţiplea.
Un transport din Italia ori Germania costă între 150 şi 450 euro, în funcţie de condiţii, distanţă şi de disperarea pasagerului. Din Borş, repatriaţii sunt transportaţi gratuit spre carantină în judeţele de domiciliu. Poliţia şi Jandarmeria însoţesc convoaiele de maşini, iar Poliţia Locală, ISU şi OTL transportă pietonii. "Este un efort mare, dar gândiţi-vă la ce riscuri am expune bihorenii dacă aceşti oameni posibil infectaţi s-ar opri la o rudă, la o cafea în benzinărie ori ar călători cu mijloacele de transport în comun", zice prefectul.
În două luni au intrat în ţară peste 200.000 de persoane numai prin Borş, din care 33.000 de bihoreni...
Echiparea!
Agenţi ai Poliţiei Locale Oradea, Eugen Cohuţ şi Ionuţ Jurjea fac astfel de transporturi din 18 martie. Au dus familii de romi, cerşetori, pacienţi cu coronavirus, oameni de toate felurile... "Dacă respecţi procedurile nu trebuie să îşi faci griji", zic ei.
Toate misiunile încep cu îmbrăcarea combinezoanelor de protecţie în "sala de mese" din curtea ISU Crişana. Doi subofiţeri îi ajută să îşi tragă echipamentele peste haine. "Dacă vreţi la baie, acum e momentul", avertizează un pompier. Costumele sunt sigilate cu bandă izolatoare la glezne, încheieturi şi îmbinări. Faţa e acoperită cu mască şi vizieră, iar palmele cu două rânduri de mănuşi. Peste mijloc îşi trag centura cu pistolul Glock şi spray-ul lacrimogen. La nevoie...
Ori prea cald, ori prea frig...
Echipamentele nu lasă virusul să intre, dar nici pielea să respire. În câteva minute agenţii respiră greu şi transpiră abundent. "Pe cum se încălzeşte vremea e tot mai greu. În maşină nu pornim clima, ca să nu se aburească vizierele, ceea ce la volan ar fi riscant, şi ca să nu răcim. La ce muncă facem, la cele mai mici simptome ne bagă automat în carantină", zice Eugen Cohuţ (foto).
Căldura din timpul misiunii este urmată de frigul de după. După predarea repatriaţilor, poliţiştii se prezintă pe un platou de lângă Spitalul Judeţean pentru dezinfectarea lor şi a maşinii.
Acolo în deal, poliţiştii se dezechipează reciproc, cu grijă să nu atingă exteriorul costumului, considerat contaminat. Combinezoanele se închid în saci de plastic care merg la incinerat. O echipă de decontaminare curăţă interiorul maşinii, cu gecile, agendele şi pistoalele înăuntru, după care aceasta stă închisă 20 de minute pentru ca substanţele să îşi facă efectul. Între timp, poliţiştii aşteaptă în aer liber, lângă dubă, în tricourile încă ude purtate sub compleul de protecţie...
Poveşti de dubă
În transportarea repatriaţilor tactul e esenţial. "Un clujean preluat din Borş s-a enervat că nu va intra în izolare acasă, ci în carantină. Vocifera, ameninţa, suna pe toată lumea... I-am spus «domnul meu, eu doar vă duc la Cluj, acolo discutaţi» şi s-a liniştit", povesteşte Eugen.
Recalcitranţii trebuie calmaţi înainte să-i agite pe alţii. "Odată a trebuit să opresc între localităţi pentru un tânăr care luase ceva şi se comporta bizar. Era foarte agitat. A luat-o brusc la fugă. M-am şi speriat. L-am strigat şi s-a oprit, apoi a fugit cât a putut de tare. Ce puteam face? Am scos pe toată lumea la o pauză de ţigară şi l-am lăsat să fugă până şi-a consumat energia", zice poliţistul.
Majoritatea cazurilor nu sunt, însă, amuzante. "Ţi-e şi milă... Sunt oameni care nu au apă, nu au mâncare, nu au ţigări... Mergi şi le iei, uneori pe banii tăi. Opreşti la benzinării care servesc la geam, ca să nu intri cu costumul, dar tot se sperie vânzătoarea", zice Ionuţ Jurjea (foto).
Cel mai mult l-a impresionat drama unei tinere din Maramureş. "Femeia s-a întors în ţară prin Borş ca să ajungă cât mai repede la soţul operat în Oradea. Când a aflat că merge două săptămâni în carantină în Maramureş, a izbucnit în hohote. A plâns tot drumul. Sper că omul e bine numai pentru plânsul ei". În perioada asta, nimeni nu se întoarce acasă de bine ce îi este printre străini...
"Germania mi-a dat ţeapă"
Săptămâna trecută, BIHOREANUL a însoţit, începând din Borş, transportul unui grup de 10 bărbaţi din Satu Mare şi Maramureş care urmau să fie predaţi în Pişcolţ poliţiştilor sătmăreni. Duba condusă de Eugen cu 110 km/h şi girofarul pornit a ajuns la destinaţie în mai puţin de 45 de minute.
Pasagerii au debarcat uşuraţi, trăgând de bagaje. O geantă s-a rupt cu zgomot. "Nici asta n-a mai rezistat pe Germania", a zis proprietarul, "pansând-o" cu folie de plastic. "Bă, rola aia nu-i de la fermă?", l-a întrebat un coleg. "Ba, da, amintire", a râs păgubitul.
Cei doi s-au întors de la cules de praz, ceapă şi ridichi. "Domnuʼ ziarist, nu te uita cu reproş, că şi Germania mi-a dat ţeapă", a zis Marius Kovacs (foto), 28 ani, din Sighet. "Am lucrat o săptămână ca prostul, iar când am verificat cardul, nu-mi băgase niciun ban. M-am dus la patron şi ăla atât a zis: «Nu se poate!». Neamţul ştie că n-ai cui te plânge şi face ce vrea. Ne-am băgat maşină pentru că nu ne-a plătit transport, cum eram înţeleşi, ca să ne facă să mai stăm". Marius s-a săturat: "Să te trezeşti dimineaţa la 4 şi să lucrezi toată ziua, nu rezişti mai mult de două luni". Bărbatul nu se crede infectat: "Vedeam doar câmpul şi dormitorul, nu intra nimeni la noi, n-aveam cum lua boala".
"Mi-am terminat banii"
Dacă Marius şi colegul său s-au întors din Germania de bunăvoie, Ştefan Timiş (foto), 33 ani, a plecat din Italia alungat de criza care se prefigurează. Originar din Moisei, bărbatul cu braţele tatuate a lucrat la negru în construcţii, dar pandemia a închis şantierul. "Am stat izolat două luni, închis în casă. Umblam cu câinele şi pisica prin curte şi dădeam telefoane. Nimeni nu ştie când va reîncepe lucrul. Când mi-am terminat banii, am venit".
Tânărul nu vrea să mai plece: "Ziua de lucru a ajuns să fie plătită în bătaie de joc, cu 60-80 euro. Decât aşa, mai bine lucrezi în ţară, dar seara măcar te culci în patul tău". Se teme mai rău de şomaj decât de coronavirus. "Nici în Italia, nici la televizor eu n-am văzut bărbat în putere să fie infectat", zice el, sceptic.
Predaţi pe semnătură poliţiştilor din Satu Mare, repatriaţii au fost îmbarcaţi într-un microbuz condus de un pompier. Eugen l-a ajutat pe şofer să îşi îmbrace combinezonul, iar apoi a revenit la volanul dubei Poliţiei Locale Oradea, pornind spre casă împreună cu Ionuţ. Ca de multe ori, cu speranţa că prind o pauză de masă înaintea următorului transport...
STARE DE URGENŢĂ
Mai puţine infracţiuni
Odată cu instaurarea stării de urgenţă, Poliţia Locală Oradea a trecut în subordinea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor. "Poliţiştii locali însoţesc poliţiştii în patrulare şi transportă spre carantină persoanele care intră în ţară pe jos. Ne ajută mult faptul că au dube şi pot duce mai multe persoane deodată", spune chestorul Alin Haniş (foto), şeful IPJ Bihor.
Efortul concertat al forţelor de ordine locale a făcut ca infracţionalitatea să scadă considerabil, în ciuda faptului că unii dintre repatriaţi sunt cunoscuţi ca având probleme cu legea. "Situaţia infracţională şi contravenţională a scăzut cu procentaje între 10% şi 40%. Lumea stă în casă, traficul rutier a scăzut, iar numărul forţelor de ordine a crescut", spune Haniş.
Vezi mai jos videoreportaj!
.jpg "Lilla Debelka este o voce puternică și experimentată în politica bihoreană")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.