URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 30 SEPTEMBRIE 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
O mare problemă pentru Oradea este că mai sunt sute de străzi înguste și neasfaltate, iar, în loc ca numărul acestora să scadă, crește odată cu noile cartiere ale orașului. Așa că, oricât ai face o planificare, nu știm în ce an scăpăm de străzi înguste acoperite cu pietriș.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Încălcarea disciplinei de partid de către doi consilieri județeni ai PSD Bihor, Ioana Bara și Ciprian Anta, ambii votând joia trecută exproprierile fără de care inelul rutier metropolitan Oradea ar fi rămas încremenit în proiect, a prilejuit, cum era de așteptat, discuții pro și contra. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că ar fi oportună introducerea autobuzelor școlare pentru scăderea aglomerației din centrul Oradiei?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității o decizie pronunțată în martie 2022, prin care s-a stabilit definitiv că autoritățile locale nu pot condiționa eliberarea unei autorizații de construcție de donarea unei suprafețe de teren. Soluţia este extrem de importantă, deoarece există o practică de mulţi ani la nivelul autorităţilor locale (inclusiv în Oradea) prin care cetăţenilor li se solicită donarea unei suprafeţe de teren către unitatea administrativ teritorială respectivă pentru a le fi eliberată autorizaţia de construcţie.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, frecvenţa reală fiind mai greu de apreciat din cauza standardelor diferite de diagnostic. Considerând hiperglicemia matinală ca un criteriu de diagnostic, circa 1-2% din populaţie este afectată. 
09 Iunie 2017, 19:13

Drumul reciclării: Cum sunt sortate deşeurile valorificabile adunate din Oradea pentru a fi transformate în noi produse (FOTO/VIDEO)

Drumul reciclării: Cum sunt sortate deşeurile valorificabile adunate din Oradea pentru a fi transformate în noi produse (FOTO/VIDEO) BUCATĂ CU BUCATĂ. În fiecare zi de lucru, 11 angajaţi ai Eco Bihor lucrează în două schimburi pentru a sorta deşeurile reciclabile aruncate de orădeni
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Dacă sunt depuse corect, în recipientele anume dedicate, deşeurile reciclabile ale orădenilor pot ajunge încă o dată în casele noastre. Bineînţeles, într-o formă nouă!

Colectarea selectivă a deşeurilor înseamnă că, după ce este adunată de muncitorii RER Ecologic Service din containere, igluuri sau saci galbeni, aşa-numita fracţie uscată este transportată în staţia de sortare din Episcopia, unde resturile sunt separate pe categorii şi culori, balotate şi expediate firmelor specializate în transformarea lor în materie primă.

Din iglu, pe bandă

În 2010, în depozitul ecologic de deşeuri al oraşului, administrat de Eco Bihor, a început să funcţioneze staţia de sortare, unde fracţia uscată îşi începe transformarea în noi produse. De atunci, au fost trimise la revalorificare zeci de mii de tone de PET-uri, hârtii, cartoane, doze de aluminiu şi oţel, plastic, sticle şi tetra pak-uri, doar anul trecut staţia procesând 2.371 tone.

Procesul nu este deloc complicat. În fiecare săptămână, operatorul licenţiat de salubritate RER Ecologic Service face câteva zeci de transporturi cu deşeuri reciclabile la staţia de sortare. Practic, muncitorii duc acolo toate resturile adunate în igluuri, în containerele cu capace galbene şi în sacii de aceeaşi culoare folosiţi de orădenii care stau la case.

Odată descărcate la staţie, deşeurile ajung pe o bandă care le urcă într-un ciur, unde se aleg mecanic deşeurile de mici dimensiuni, cum ar fi pietricelele. "Apoi, deşeurile trec şi printr-un aspirator de praf, pentru protecţia muncitorilor", explică Francisc Branner, manager valorificare deşeuri reciclabile la Eco Bihor. Curăţate, resturile ajung uterior într-o cabină, unde le sortează 11 muncitori.

Pe culori

Pe bandă, deşeurile reciclabile sunt puse de-a valma, rolul muncitorilor fiind să le diferenţieze pe categorii. Separă PET-urile, aşa-numitele ambalaje HDPE, adică recipientele de şampon, produse de curăţenie, ketchup şi de alte produse alimentare şi de uz casnic similare, cartoanele, hârtiile, foliile de plastic, metalele şi tetra pak-urile (cutiile de carton şi plastic pentru lapte sau suc). În cazul foliilor de plastic şi a PET-urilor, selecţia e şi mai "dură", acestea fiind sortate apoi şi pe culori: transparente, verzi şi maro.

Fiecare tip de material ajunge ulterior pe o nouă bandă, unde sunt presate şi balotate. În fiecare zi lucrătoare, de pe poarta staţiei de sortare ies 40 de baloţi uriaşi de reciclabile (foto), care sunt preluaţi de diferite firme specializate în prelucrarea materialelor.

Singurele reciclabile care nu ajung pe bandă sunt sticlele, care sunt sortate separat, manual, pentru a nu se sparge şi a nu-i răni pe muncitori. Şi ele sunt selectate tot pe culori, apoi tocate şi transportate la fabrici din Bulgaria, unde sunt topite şi turnate în noi forme.

La export

PET-urile rămân în ţară, la diferite companii care le macină, le spală, iar fulgii de plastic astfel rezultaţi redevin flacoane sau sunt transformaţi în fibră sintetică folosită la realizarea de mochete auto, căptuşeli pentru jucării, piese de mobilier, umplutură de perne ori chiar haine de tip polar. Celelalte tipuri de deşeuri din plastic sunt granulate şi transformate în materie primă pentru producţia altor obiecte.

Hârtia şi cartoanele balotate de Eco Bihor sunt vândute unor firme din Ungaria, care le amestecă cu apă, apoi le usucă şi le transformă în caiete, sacoşe de hârtie sau noi cutii de carton. Dozele de aluminiu iau drumul Franţei, unde sunt curăţate şi tratate, iar apoi se reîntorc în ţară, sub formă de role pentru a fi folosite la fabricarea de noi doze.

Ambalajele tetra pak sunt cel mai greu de reciclat, deoarece în componenţa lor intră atât folie de aluminiu, cât şi carton şi plastic. Deoarece în România se reciclează doar cartonul din ele, cel mai adesea acestea ajung tot la export, în Serbia sau Polonia.

Aşadar, fiecare rest, oricât de nesemnificativ ar părea, îşi găseşte un loc în circuitul revalorificării. Dar pentru ca asta să se întâmple prima condiţie este ca orădenii să colecteze selectiv deşeurile, adică să nu amestece resturile menajere cu cele reciclabile. Altfel, vor face risipă, iar risipa se plăteşte...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 5.1027 RON
  • 1 EUR = 4.9486 RON
  • 1 HUF = 0.0118 RON