URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 30 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
09 Iunie 2017, 19:13

Drumul reciclării: Cum sunt sortate deşeurile valorificabile adunate din Oradea pentru a fi transformate în noi produse (FOTO/VIDEO)

Drumul reciclării: Cum sunt sortate deşeurile valorificabile adunate din Oradea pentru a fi transformate în noi produse (FOTO/VIDEO) BUCATĂ CU BUCATĂ. În fiecare zi de lucru, 11 angajaţi ai Eco Bihor lucrează în două schimburi pentru a sorta deşeurile reciclabile aruncate de orădeni
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Dacă sunt depuse corect, în recipientele anume dedicate, deşeurile reciclabile ale orădenilor pot ajunge încă o dată în casele noastre. Bineînţeles, într-o formă nouă!

Colectarea selectivă a deşeurilor înseamnă că, după ce este adunată de muncitorii RER Ecologic Service din containere, igluuri sau saci galbeni, aşa-numita fracţie uscată este transportată în staţia de sortare din Episcopia, unde resturile sunt separate pe categorii şi culori, balotate şi expediate firmelor specializate în transformarea lor în materie primă.

Din iglu, pe bandă

În 2010, în depozitul ecologic de deşeuri al oraşului, administrat de Eco Bihor, a început să funcţioneze staţia de sortare, unde fracţia uscată îşi începe transformarea în noi produse. De atunci, au fost trimise la revalorificare zeci de mii de tone de PET-uri, hârtii, cartoane, doze de aluminiu şi oţel, plastic, sticle şi tetra pak-uri, doar anul trecut staţia procesând 2.371 tone.

Procesul nu este deloc complicat. În fiecare săptămână, operatorul licenţiat de salubritate RER Ecologic Service face câteva zeci de transporturi cu deşeuri reciclabile la staţia de sortare. Practic, muncitorii duc acolo toate resturile adunate în igluuri, în containerele cu capace galbene şi în sacii de aceeaşi culoare folosiţi de orădenii care stau la case.

Odată descărcate la staţie, deşeurile ajung pe o bandă care le urcă într-un ciur, unde se aleg mecanic deşeurile de mici dimensiuni, cum ar fi pietricelele. "Apoi, deşeurile trec şi printr-un aspirator de praf, pentru protecţia muncitorilor", explică Francisc Branner, manager valorificare deşeuri reciclabile la Eco Bihor. Curăţate, resturile ajung uterior într-o cabină, unde le sortează 11 muncitori.

Pe culori

Pe bandă, deşeurile reciclabile sunt puse de-a valma, rolul muncitorilor fiind să le diferenţieze pe categorii. Separă PET-urile, aşa-numitele ambalaje HDPE, adică recipientele de şampon, produse de curăţenie, ketchup şi de alte produse alimentare şi de uz casnic similare, cartoanele, hârtiile, foliile de plastic, metalele şi tetra pak-urile (cutiile de carton şi plastic pentru lapte sau suc). În cazul foliilor de plastic şi a PET-urilor, selecţia e şi mai "dură", acestea fiind sortate apoi şi pe culori: transparente, verzi şi maro.

Fiecare tip de material ajunge ulterior pe o nouă bandă, unde sunt presate şi balotate. În fiecare zi lucrătoare, de pe poarta staţiei de sortare ies 40 de baloţi uriaşi de reciclabile (foto), care sunt preluaţi de diferite firme specializate în prelucrarea materialelor.

Singurele reciclabile care nu ajung pe bandă sunt sticlele, care sunt sortate separat, manual, pentru a nu se sparge şi a nu-i răni pe muncitori. Şi ele sunt selectate tot pe culori, apoi tocate şi transportate la fabrici din Bulgaria, unde sunt topite şi turnate în noi forme.

La export

PET-urile rămân în ţară, la diferite companii care le macină, le spală, iar fulgii de plastic astfel rezultaţi redevin flacoane sau sunt transformaţi în fibră sintetică folosită la realizarea de mochete auto, căptuşeli pentru jucării, piese de mobilier, umplutură de perne ori chiar haine de tip polar. Celelalte tipuri de deşeuri din plastic sunt granulate şi transformate în materie primă pentru producţia altor obiecte.

Hârtia şi cartoanele balotate de Eco Bihor sunt vândute unor firme din Ungaria, care le amestecă cu apă, apoi le usucă şi le transformă în caiete, sacoşe de hârtie sau noi cutii de carton. Dozele de aluminiu iau drumul Franţei, unde sunt curăţate şi tratate, iar apoi se reîntorc în ţară, sub formă de role pentru a fi folosite la fabricarea de noi doze.

Ambalajele tetra pak sunt cel mai greu de reciclat, deoarece în componenţa lor intră atât folie de aluminiu, cât şi carton şi plastic. Deoarece în România se reciclează doar cartonul din ele, cel mai adesea acestea ajung tot la export, în Serbia sau Polonia.

Aşadar, fiecare rest, oricât de nesemnificativ ar părea, îşi găseşte un loc în circuitul revalorificării. Dar pentru ca asta să se întâmple prima condiţie este ca orădenii să colecteze selectiv deşeurile, adică să nu amestece resturile menajere cu cele reciclabile. Altfel, vor face risipă, iar risipa se plăteşte...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON