URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 05 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De câte ori se apropie campania electorală, cei 200.000 de arhitecţi orădeni se reactivează, şi aşa aflăm pentru a nu ştiu câta oară că spânzurătorile montate acum patru ani în centru sunt hidoase, cutia de conserve din staţia de tramvai e horror, iar cârciuma nou deschisă nu se simte mai bine nici ea. Trăim în epoca "mai bine să nu se facă nimic decât să se facă prost". Dacă nu se face prost, se face cu întârziere. Iar dacă se face bine şi la timp, banii puteau fi folosiţi în cu totul altă parte. 
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Sunt curios să văd cum o mai scoate la capăt Primăria Oradea de data asta. A vrut să găsească o soluţie pentru acoperişul parcării de pe Strada Independenţei şi, pentru a nu fi acuzată de totalitarism, a organizat concurs. A făcut un regulament (contestat de Ordinul Arhitecţilor din România), a adunat un juriu, a stabilit un termen limită şi tot ce i-a mai rămas de făcut a fost să numere punctele primite pe fiecare proiect, să facă un clasament şi să declare un câştigător. Acum mai trebuie doar să scoată castanele fierbinţi din foc cu propriile mâini.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care este prima măsură care ar trebui luată de urgență de autorități pentru limitarea creșterii răspândirii infecțiilor cu coronavirus?







De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 21 iulie a.c. a intrat în vigoare, în sfârșit, legea care instituie condițiile în care se poate dispune carantina sau izolarea la domiciliu față de unele persoane. Această lege a devenit indispensabilă ca urmare a Deciziei nr. 468/2020 a Curții Constituționale, publicate în 2 iulie, prin care s-a stabilit că măsurile de carantinare și izolare la domiciliu stabilite prin ordin de ministru sunt neconstituționale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi). Î
20 Aprilie 2020, 15:00

Dr. Gheorghe Carp, coordonator al spitalelor din judeţ: "Bihorul este un exemplu pentru toată ţara. De la noi n-a dezertat nimeni"

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Doctorul Gheorghe Carp, managerul Spitalului Judeţean din Oradea şi coordonator al spitalelor din Bihor cu subordonare locală în perioada stării de urgenţă, nu are nevoie de multe prezentări.

BIHOREANUL l-a provocat vinerea trecută la o discuţie deschisă despre tot ce se întâmplă în spitale în criza provocată de coronavirus, de la testare până la tratare, iar informaţiile furnizate sunt pline de noutăţi. La Municipal, unitate exclusiv anti-Covid, sunt internaţi chiar şi sugari infectaţi, în afara spitalului sunt îngrijite persoane cu coronavirus pentru a nu-l bloca pentru cazurile grave, la Judeţean serviciile se asigură în continuare bolnavilor cronici, cadrele medico-sanitare din linia întâi sunt cazate separat de familii pentru a preveni îmbolnăvirea acestora şi, tot pentru a evita răspândirea intracomunitară, nimeni nu e lăsat să iasă din centrele de carantină fără certitudinea că nu este infectat. "Vrem să-i ţinem departe pe bihoreni de cimitir", spune, franc, doctorul Carp. 

"Aici n-a dezertat nimeni"

- În Bihor avem de la începutul crizei până acum (vineri seară) 219 cazuri Covid, din care 6 decese. În centrele de carantină sunt alte 1.700 de persoane. Face faţă sistemul sanitar local unei asemenea presiuni?

- Poate face faţă la presiuni pe care nu şi le închipuia. Cifrele de dimineaţă sunt depăşite, deja avem 227 de cazuri. Dar spitalele, aşa cum le-am gândit, pot face faţă crizei. Vreau să explic de ce, să nu se creadă că spun lozinci: pentru că avem îndeplinite câteva condiţii esenţiale - personal pregătit şi îndestulător, dotare, echipamente de protecţie, medicamente şi capacitate de testare, toate datorită faptului că spitalele sunt sub comanda unică a municipalităţii şi s-a prevenit dezordinea. Începutul crizei nu ne-a prins fără stocuri, pentru că este politica noastră să facem rezerve pentru orice eventualitate. Ulterior, ne-am dotat rapid cu un prim analizor PCR, iar al doilea va veni zilele următoare. Personalul, în condiţiile în care de câţiva ani şcolim în străinătate inclusiv asistente, are o pregătire foarte bună şi moralul ridicat, pentru că a fost protejat de la început.

Tot pentru că ambele spitale sunt ale municipalităţii, s-a reuşit ca la Municipal să se asigure atât tratarea patologiei Covid, cât şi a celor peste care s-a suprapus patologia de infecţioase. Vă dau un exemplu: pentru a se putea face şi acolo plasmafereză şi ECMO (n.r. - păstrarea extracorporală a vieţii), Judeţeanul a dus la Municipal unul dintre cele 3 aparate pe care le are (din vreo 20 câte sunt în toată România). Mai mult, avem asistente de la Judeţean care s-au oferit să lucreze la Municipal, cu bolnavi Covid. Datorită acestor factori cumulaţi, avem acum o satisfacţie enormă: aici n-a dezertat niciun cadru medical! 

- Care a fost cea mai eficientă decizie pe care aţi luat-o?

- În lume au fost două tactici. Unii au internat toţi pacienţii laolaltă în acelaşi spital, alţii au internat în spitale exclusiv-Covid persoane cu coronavirus cu simptomatologie evidentă şi evoluţie nefavorabilă, iar pe purtătorii cu simptomatologie minoră şi asimptomatici i-au pus în diferite locaţii (pensiuni, hoteluri, cămine) sub supraveghere medicală. Asta a făcut diferenţa între regiunile italiene Lombardia şi Veneto: în Lombardia, unde au fost amestecaţi, au fost de două ori mai multe decese decât în Veneto, unde au fost separaţi. Ştiind acest lucru, ne-am dat seama rapid că puteam duce pacienţii Covid numai la Municipal, unde poate fi tratată toată patologia obişnuită suprapusă peste cea infecţioasă. Din acelaşi motiv, Judeţeanul l-am păstrat pentru pacienţi neinfectaţi, cu toate măsurile de precauţie pentru a nu-l contamina.   

Recunoştinţă oamenilor în uniformă!

- Câţi din bihorenii Covid-pozitivi sunt veniţi din străinătate? Unii nu sunt obişnuiţi cu regulile, poate fi oprită venirea lor?

- În Bihor, cel mai expus judeţ după Arad datorită frontierei, au fost trei valuri. În primul au venit oameni care şi-au pierdut locurile de muncă, apoi o serie amestecată, cu persoane ajunse în şomaj, dar şi cu persoane care dincolo trăiau din ajutoare sau activităţi ilicite. Al treilea val e alcătuit aproape integral numai din această categorie. Prefectura, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria, ISU şi Poliţia Bihor au făcut o muncă titanică pentru a duce ne-bihorenii spre judeţele lor, iar pe bihoreni să-i plasăm în carantină. Le datorăm toată recunoştinţa oamenilor în uniformă. Fără ei, consecinţele erau înfiorătoare. Gândiţi-vă că un Covid pozitiv poate infecta 200 de oameni şi înmulţiţi cu numărul celor trecuţi prin carantină. Dacă aceste persoane ar fi intrat în comunităţi, am fi avut zeci de mii de infectaţi. 

Prefectul Dumitru Ţiplea trebuie şi el apreciat, pentru că şi-a asumat o decizie unică în ţară, de a nu permite ieşirea din carantină a unei persoane până nu e confirmată negativ. Tot la propunerea unor specialişti, domnului prefect i se datorează susţinerea de a aplica metoda pooling-test, pe grupuri de persoane, apoi prin diviziunea grupului până la identificarea celor infectate. Metoda a fost adoptată din Israel şi Germania, după o analiză făcută de dr. Marcela Bota, iar domnul prefect a susţinut-o, chiar dacă DSP, o instituţie cu multă inerţie birocratică, s-a opus la început, pentru că nu era în metodologiile valabile la nivel naţional. Acum, în toată ţara se cere aplicarea metodei pe care noi o folosim nu doar pentru carantinaţi, ci şi pentru personalul medical, şi o vom aplica şi în comunităţi. Oradea chiar este un exemplu pentru toată ţara.

- Cum ajunge o persoană în spital, cum sunt trataţi bolnavii?

- Dacă are simptome (temperatură, pierderea gustului, dureri în gât, dificultăţi respiratorii), oricine este potenţial pacient. De aceea în Municipal s-a şi creat la etajul III o structură care preia suspecţii, ţinuţi în izolare până ies rezultatele testării. Dacă sunt pozitivi, sunt mutaţi la etajul VI, unde primesc tratamentul stabilit de infecţionişti.

"Cei mai tineri pacienţi sunt sugari"

- Ne puteţi explica ce se întâmplă, efectiv, în spital?

- Am reorganizat turele, să nu mai fie trei într-o zi, pentru a nu intra în contact cu pacienţii tot personalul deodată, cu riscul contaminării, aşa cum s-a întâmplat la Aleşd. La Municipal personalul a fost împărţit în două. O jumătate lucrează 14 zile în ture de 12 ore, iar după două săptămâni se schimbă echipa, aşa încât să nu rămânem fără cadre medicale în cazul unei explozii de pacienţi. 

- Apropo de protejarea medicilor: înţeleg că sunt cazaţi într-un hotel...

- Prefectura şi Primăria au închiriat un hotel, nu numai pentru medici, ci şi pentru asistente, infirmiere şi chiar îngrijitoare. Mai mult, după schimbarea grupelor de lucru, vom asigura testarea tuturor, ca măsură preventivă.

- Cât de greu sunt vindecaţi pacienţii? Vedem că durează mult până mai apare câte unul vindecat şi externat, iar până acum sunt doar 14...

- Vindecarea depinde de imunitatea fiecărui om. La început s-a spus că nu se infectează copiii, că tinerii nu au evoluţie gravă, dar nu-i adevărat. Cei mai tineri pacienţi la Municipal sunt sugari. Deci mitul trebuie distrus. Bineînţeles că vârstnicii şi fumătorii sunt mai expuşi, dar asta nu înseamnă că tinerii sunt ocoliţi. 

- Cât este costul tratării unui pacient?

- Numai un test costă 40-50 euro, pentru un diagnostic trebuie cel puţin unul, iar pentru declararea pacientului ca vindecat cel puţin încă două. Cu investigaţii, cazare, tratament, echipamentele cadrelor, costul per pacient depăşeşte 1.000 de euro, dacă nu sunt cazuri grave.

- Pacienţii se pun în saloane diferite, în funcţie de simptomatologie, să nu dezvolte forme mai severe unii de la alţii?

- Bineînţeles că nu punem laolaltă o persoană internată azi cu una care poate fi externată mâine.

Cine trăieşte şi cine moare...

- Din informaţiile noastre, o parte din carantinaţi, deşi confirmaţi pozitiv, nu ajung internaţi în spital. E adevărat?

- Da. Pentru că dacă i-am duce în Municipal pe toţi cei confirmaţi, l-am bloca. În centrele de carantină sunt peste 1.600 de persoane, din care sute au, după estimările noastre, coronavirus. Dar nu internăm asimptomaticii şi cei cu forme uşoare, care sunt îngrijiţi într-un centru special. Ar fi o greşeală tactică să blocăm spitalul, destinat cazurilor mai serioase.

- Credeţi că vor fi ocupate toate cele 450 de locuri din Municipal? Vor fi nevoiţi şi medicii noştri să aleagă cine este intubat la ATI şi va trăi, respectiv cine nu?

- Nu fac previziuni, dar vreau să spun că evităm situaţia în care un medic să se joace de-a Dumnezeu. Niciun medic nu alege cine trăieşte şi cine moare. 

- Cum se fac testările? Dacă sunt medic ori poliţist am prioritate?

- Nu avem presiuni pentru testare preferenţială, dar vrem să testăm cât se poate de mult cadrele medicale. În rest, garantez că niciun om cu funcţie importantă din acest judeţ nu a cerut să fie testat, cum am auzit că s-ar fi întâmplat în alte părţi.

- Direct: dr. Carp a fost testat? Primarul Ilie Bolojan? Prefectul Dumitru Ţiplea? Alţii?

- Tot direct: niciunul.

- Când ajunge în comunităţi testarea tip pooling? Orădenii vor fi verificaţi pe cartiere, pe străzi? 

- Prin această metodă a crescut eficienţa testării, iar după instalarea celui de-al doilea aparat PCR, la sfârşitul săptămânii viitoare, vom tripla numărul testărilor, dar după reguli, nu alandala. În Oradea avem două perimetre mici unde se vor testa oamenii cu prioritate. E vorba de periferie, dar mai mult nu pot spune acum. Ulterior, testarea se va intensifica şi în alte zone dacă va fi necesar. Dar prioritatea e în judeţ, în zonele cu populaţie compactă şi risc de contagiune ridicat.

"Medicamentele sunt îndestulătoare"

- În celelalte spitale s-au sistat intervenţiile, cu excepţia urgenţelor. Ce se întâmplă cu bolnavii oncologici şi cu alte afecţiuni cronice?

- Centrul Oncologic este vital, pentru că pacienţii oncologici sunt între cei mai expuşi. Noi l-am protejat fiindcă Fundaţia Clinicii Maria a domnului Teszari Zoltan ne-a pus la dispoziţie un CT pentru Municipal, aşa încât pacienţii Covid să nu fie plimbaţi la CT-ul spitalului, aflat în Centrul Oncologic, iar aici să se asigure în continuare radioterapia şi chimioterapia. La fel, sunt protejate şi celelalte spitale care asigură asistenţa non-Covid, începând cu Judeţeanul.

- Există penurie de medicamente în spitale?

- Nu, sunt îndestulătoare, sunt asigurate.

- Trei medici şi o asistentă de la UPU şi Judeţean sunt într-o misiune în Italia. Ţineţi legătura cu aceşti colegi? Ce experienţe transmit acasă?

- Personal, nu am fost consultat, iar opinia mea, tot personală, este că în pandemie locul lor era aici. Dar dacă în Guvern s-a decis să manifestăm solidaritate într-o perioadă în care nu am fost la apogeul crizei, acest lucru este de înţeles. Sperăm că la întoarcere colegii vor veni cu lecţii care să ne ajute în lupta anti-Covid şi aici.

- Puteţi spune cum aţi achiziţionat echipamentele de 3,1 milioane dolari, suficiente pentru două luni?

- Toate secretele noastre sunt publice. După ce criza a început să ameninţe România, am discutat cu domnul primar Ilie Bolojan, omul în care am cea mai mare încredere pe lumea asta, şi am decis cum să ne pregătim cât mai bine. Am analizat variante de aprovizionare, am constatat că în toată lumea preţurile au crescut şi de 10 ori şi că pe materiale se băteau mulţi. Noi am folosit norocul de a avea în Parcul Industrial companii care, având unităţi şi în China, ne-au făcut legătura direct cu producătorii de stat de acolo, fără intermediari. Companiile ne-au garantat şi calitatea echipamentelor, pentru că trebuia să plătim în avans şi nu aveam nici garanţia că sunt de calitate, nici că ajung în Oradea, dar companiile s-au oferit să ne returneze banii în caz de eşec.

De ce a făcut achiziţia Judeţeanul? Simplu: pentru că Municipalul nu putea, având plăţi restante din vremea fostului management, iar Judeţeanul a avut excedent financiar. Doi oameni şi-au pus pielea la bătaie, dl Bolojan şi subsemnatul, conştienţi că între a rămâne cu banii în buget şi a risca o achiziţie vitală trebuia să recurgem la a doua variantă. Din fericire, echipamentele au venit, sunt bune şi la preţuri mult sub cele practicate în această perioadă. Vom dovedi totală transparenţă, pentru ca cetăţenii să aibă această certitudine.

"Citiţi BIHOREANUL!"

- Care este, în această campanie, relaţia dintre spitalele din linia întâi şi instituţiile de sprijin - primării, DSP, ISU?...

- Cu Primăria Oradea şi Prefectura Bihor relaţia este excepţională. Cu DSP e bună, ne-am izbit la început de reticenţe pentru introducerea pooling-test, din cauza metodologiilor prea rigide, dar apoi cei de la DSP au înţeles că suntem mult în faţa a ceea ce fac alţii în ţară şi colaborarea noastră a devenit pe zi ce trece tot mai bună. Faţă de oamenii din ISU, Jandarmerie, Poliţie şi Poliţie de Frontieră, repet, am o stimă deosebită, pentru că dacă ei nu şi-ar fi executat misiunile, azi am fi un judeţ focar de infecţie. Fără ei, eforturile din spitale ar fi fost în zadar.

- Aveţi un mesaj pentru bihoreni în această perioadă?

- Un îndemn particular pentru cititori este "Citiţi BIHOREANUL!". Eu colaborez cu toată mass-media, dar BIHOREANUL s-a dovedit cel mai profesionist, aşa că bihorenii vor găsi aici informaţia corectă. Mesajul pentru întreaga comunitate este că spitalele din Oradea şi administraţia locală îşi fac datoria şi nu vom ascunde nimic, chiar dacă vom da şi veşti proaste. Suntem în serviciul oamenilor şi îi asigur pe toţi că Oradea face tot ce este omeneşte posibil pentru ca la noi impactul pandemiei să fie redus, iar revenirea la viaţa normală să aibă loc cât mai repede, în condiţii de siguranţă!

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
Stefan
In timp ce Carp își vede de treabă și face eforturi pt Bihor și Oradea, Pasztor își vede pe pescuit, când el trebuie să vegheze la bunul mers
Postat 21 Aprilie 2020, 18:02 de Sandu2100
PCR transpartinic [SARS-CoV-RO]. Ep.: ”România educată” – versiunea: ”Epoca de aur”
1. ”Omul potrivit la locul (și la timpul) potrivit!”. Situație, cam rar întâlnită (și) în ”ograda” PNL Bihor; 2. Dr. Gheorghe Carp este absolventul celui mai bun liceu real-umanist orădean, la acea dată (fostul liceu real-umanist nr.3(2)), respectiv a celei mai bune UMF din țară. (Și) în acea perioadă.
Postat 20 Aprilie 2020, 23:33 de stefan
CrisDumi
Oradea e pe primul loc. La Bihor e altcineva.
Postat 20 Aprilie 2020, 19:56 de Sandu2100
Ca în toate cele ...
... Bihorul e pe la mijlocul oricărui clasament !?! Nimic nou ...
Postat 20 Aprilie 2020, 19:19 de CrisDumi
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0976 RON
  • 1 EUR = 4.8341 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON