Doi orădeni la conducerea Consiliului Tineretului din România. Ce responsabilităţi au Marius Deaconu şi Kőrösi Kristóf

Cea mai mare organizaţie care reprezintă tinerii din România, Consiliul Tineretului (CTR), are în conducere doi orădeni.

Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri, Marius Deaconu şi Kőrösi Kristóf au fost aleşi vicepreşedinţi ai acestei structuri. "Vicepreşedinţii orădeni vor lucra pe diferite domenii, Marius Deaconu fiind vicepreşedinte delegat pentru politici publice în domeniul tineretului şi dezvoltarea capitalului uman, iar Kőrösi Kristóf este vicepreşedinte delegat pentru dialog interetnic şi politici economice în domeniul tineretului", se arată în comunicat.

Ambii vicepreşedinţi din Oradea sunt cunoscuţi în domeniul reprezentării, de-a lungul ultimilor ani implicându-se în structurile care au fost o voce a colegilor lor, mai precis în consiliile şcolare ale elevilor, în Consiliul Judeţean al Elevilor Bihor sau în Consiliul Naţional al Elevilor, dar şi în asociaţii studenţeşti la nivel local sau în Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

Ce este CTR

Consiliul Tinerilor din România reuneşte 23 de structuri federative din aceste sector, cu o reţea de peste 400 de organizaţii de şi pentru tineret din ţară, fiind totodată singura structură din România afiliată la Forumul European pentru Tineret (European Youth Forum) şi Organizaţia Mondială pentru Tineret (World Assembly of Youth).

Scopul CTR este de a acţiona pentru apărarea şi promovarea drepturilor tinerilor români din ţară şi din străinătate, precum şi în vederea creşterii participării active a acestora la viaţa comunităţilor lor. 

În urma alegerilor la CTR, noua echipă de conducere este formată din preşedintele Gabriel Ion Carnariu, respectiv opt vicepreşedinţi: Maria Teodora Balaş, Maria Francesca Cristea, Ştefan-Marius Deaconu, Oana Ghiocea, Kőrösi Kristóf, Andreeas Novacovici, Florin-Gheorghe Râşteiu, Ana-Maria Ungureanu.

"Obiectivul comun al acestora este promovarea şi apărarea drepturilor şi intereselor tinerilor români, precum şi creşterea participării active a acestora la viaţa comunităţii din care fac parte", se arată în comunicat. Mandatul noii conduceri a CTR este de un an.

Ce vor tinerii

Priorităţile declarate ale conducerii CTR, în raport cu Guvernul României, sunt înfiinţarea unui Minister al Tineretului cu atribuţii sporite sau existenţa în continuare a Ministerului Tineretului şi Sportului, implementarea Strategiei naţionale în domeniul politicii de tineret 2015 - 2020, dezvoltarea de politici publice care să reducă declinul demografic, acordarea unei atenţii deosebite celor mai vulnerabili tineri, inclusiv prin oferirea de sprijin mamelor minore, sprijinirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi a tinerilor cu dizabilităţi, stimularea adopţiei, creşterea finanţării alocate pentru susţinerea activităţilor de tineret în Legea bugetului de stat pentru anul 2020 la echivalentul a 1 euro / tânăr / an. Bugetul actual este în acest moment echivalent cu 1 covrig pe tânăr pe an (1,49 lei).

De asemenea, CTR susţine adoptarea unei Legi a Tineretului care să ducă la dezvoltarea de strategii pentru tineret la nivelul consiliilor locale şi judeţene, dezvoltarea lucrului cu tinerii şi crearea condiţiilor pentru înfiinţarea de centre de tineret care să sprijine tinerii prin dezvoltarea de abilităţi transversale, integrare socială, facilitarea accesului la oportunităţi educaţionale şi de voluntariat, consiliere a carierei şi alte servicii, în funcţie de nevoile comunităţilor deservite.

Tinerii mai susţin simplificarea birocraţiei, descentralizarea atribuţiilor şi patrimoniului în domeniul tineretului prin consultare cu acest sector, implementarea de politici de tineret asumate de ONU, UE şi Consiliul Europei, dar şi asigurarea unui echilibru de gen în privinţa funcţiilor de ministru şi secretar de stat.

Tinerii au fost la vot!

Pe de altă parte, printr-un alt comunicat transmis miercuri, CTR a pretins că informaţia că tinerii nu ar fi mers la vot, la alegerile prezidenţiale de duminică, este o dezinformare. Potrivit Consiliului, peste 1,9 milioane de tineri cu vârsta între 18 şi 34 de ani din România, adică 39,48%, au mers la vot. Lor li se adaugă alţi peste 258.000 de tineri din diaspora.

"Suntem consternaţi să vedem reacţii extrem de negative cu privire la participarea tinerilor la primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an. Dat fiind contextul socio-economic predominant nefavorabil pentru o mare parte a tinerilor din România, precum şi a exodului fără precedent al tinerilor, participarea a 1.915.610 de tineri cu vârsta între 18 şi 34 de ani în România, respectiv 258.769 în Diaspora este un lucru mai mult decât lăudabil. Ne exprimăm convingerea că un număr şi mai mare de tineri vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin", a declarat, potrivit comunicatului, preşedintele CTR, Gabriel Carnariu.