La omul sărac nici boii nu trag! "Producem puţin şi scump. Acesta este motivul pentru care piaţa românească a ajuns să fie dependentă de produsele din alte ţări", a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, Florian Pavel, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Bihor.
Potrivit acestuia, principala cauză a producţiilor mici o constituie procesul de fărâmiţare a proprietăţii agricole care a avut loc odată cu desfiinţarea CAP-urilor. Din cei 39.288 de fermieri bihoreni aflaţi în evidenţele APIA cu o suprafaţă totală de 343.247 hectare de teren, nu mai puţin de 30.425 (77,4%) deţin exploataţii de 1 - 5 hectare de teren, iar 7.625 (19,40%) lucrează între 5 şi 30 hectare de teren.
Fermele cu peste 50 de hectare sunt o raritate în condiţiile în care doar 361 (0,91%) din agricultori lucrează suprafeţe între 50 şi 100 de hectare şi circa 500 (1,27%) deţin exploataţii de peste 100 de hectare.
Suprafaţa medie a unei exploataţii agricole bihorene este 8,73 hectare în condiţiile în care media naţională este de 9,56 hectare, iar cea europeană de 14,2 hectare. Cea mai mare suprafaţă medie a unei exploataţii europene se înregistrează în Cehia şi se ridică la 152 de hectare pe exploataţie.
"Să lucrezi până în cinci hectare de teren înseamnă să faci agricultură de subzistenţă, pe consumul propriu. Una este să lucrezi pământul cu sculele tale într-o exploataţie de zeci de hectare şi alta să plăteşti pe cineva să îţi facă lucrările pe bucăţica ta de pământ. Aşa, nici nu îţi faci lucrările la timp, că fiecare îşi face întâi lucrul lui, nici nu cum trebuie, pentru că nu ştii ce şi cum să faci. Având în vedere schimbările climaterice e foarte greu să stabileşti momentul optim de însămânţare. Marile ferme au angajaţi specialişti pe genetică şi pe tehnica la care micii fermieri nu au acces", a declarat directorul APIA.
Florian Pavel spune că, pentru a stimula concentrarea terenurilor, începând de anul viitor subvenţia la hectar se va plăti diferenţiat. Pentru exploataţiile între 1 şi 5 hectare subvenţia va fi de 170 euro la hectar, în vreme ce pentru fermele între 5 şi 30 hectare aceasta va urca la 201 euro la hectar.
"Să nu credeţi că avem un respect mai mic faţă de fermierii cu suprafeţe mici de teren, cu atât mai mult cu cât în majoritatea cazurilor este vorba de oameni de peste 60 de ani, a căror singură avere este acea bucăţică de teren, dar trebuie să facem un progres de la generaţie la alta", a declarat directorul.
Florian Pavel a mai spus că agricultura românească nu va ajunge "nici într-o sută de ani" la gradul de comasare al exploataţiilor agricole de la începutul anilor '90.
Printre cauze se numără tarifele notariale prea mari pentru buzunarul ţăranilor, birocraţia excesivă şi perpetuarea situaţiei în care pământul a fost vândut în baza unei hârtii de mână sau chiar moştenit fără hârtii.
Citiţi pe aceeaşi temă şi articolul: "Agro-slavagism: Fermierii bihoreni, în pragul disperării, pentru că anul acesta vor ieşi în pierdere"
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.