„Reluarea cursurilor şcolilor ne-a luat din nou prin surprindere”, a spus deputatul PNL Florica Cherecheş, vicepreşedinte al Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor, într-o conferinţă de presă pe care a organizat-o vineri, în prima săptămână a noului an şcolar, în care a vorbit despre tripla criză din acest domeniu – de manuale, de personal calificat şi de infrastructură.
„Tupeu maxim” după „erori crase”
Cherecheş a amintit că fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop, a avut „ideea genială” de a impune manuale unice care să fie realizate de Editura Didactică şi Pedagogică, „excluzând orice fel de concurenţă şi implicarea profesorilor, părinţilor şi elevilor în alegerea manualelor”, rezultatul fiind „erori crase”.
De pildă, a spus Cherecheş, manualul de Geografie mută localităţi, cel de Biologie organe precum inima şi ficatul, iar cel de Istorie schimbă ani ai unor evenimente, dar şi în cele pentru Matematică şi Limba Română sunt „greşeli de conţinut şi de redactare” care au făcut să fie necesare erate lungi chiar şi de peste 80 de pagini (cazul celui de Matematică).
Deputatul a relatat că, fiind convocată la comisie, directoarea Editurii, Maria Nistor, „a avut tupeul maxim să ne spună că i se reproşa că nu va fi în stare să pună manuale pe băncile elevilor, dar uite că le-a pus”, lăudându-se „în obrăznicia ei" că a tipărit 780 tone de manuale, "dar nu tonele contează, ci calitatea”, care este lamentabilă.
Deputatul a subliniat că problema manualelor proaste e cu atât mai gravă cu cât sunt pentru elevii din clasa a VI-a, generaţia cea mai năpăstuită din ultimele trei decenii, deoarece copiii care au acum 12 ani au fost primii care au urmat clasa 0, cu personal nepregătit şi adesea în săli din grădiniţe, tot primii care au susţinut evaluări în clasa a II-a şi a IV-a (dar pur formale, neurmate de planuri pentru îmbunătăţirea rezultatelor) şi, în fine, primii care în clasa a V-a au avut un compendiu în locul manualelor pentru 14 materii, în schimb primind un manual de Sport, după ideea aceluiaşi fost ministru Liviu Pop.
Cu buda-n fund
De asemenea, deputatul Florica Cherecheş a arătat că autorităţile, începând de la cele ministeriale până - în cele mai multe cazuri - la cele locale, sunt cu totul dezinteresate de modernizarea şi repararea localurilor şcolare, multe având WC-urile în fundul curţilor şi lipsindu-le apa curentă.
În Bihor, a exemplificat Cherecheş, sunt 76 şcoli în asemenea situaţie, dintr-un total de 878, ceea ce înseamnă un procentaj de 24% unităţi fără autorizaţie sanitară de funcţionare.
În fine, deputatul a criticat şi lipsa personalului calificat, mai ales în şcolile din mediul rural, unde predau aproape 30.000 de persoane fără pregătire corespunzătoare, iar asta pentru că profesorii nu sunt stimulaţi să lucreze la sate, consecinţa fiind că unii acceptă acest lucru doar provizoriu, după care pleacă, ceea ce înseamnă instabilitate.
Propuneri ignorate
Florica Cherecheş a amintit că nu doar a criticat constant situaţia din învăţământ, ci împreună cu colegii din PNL a făcut propuneri scrise atât anul trecut, cât şi la începutul acestui an, pentru îmbunătăţirea acesteia, dar pe de o parte Ministerul Educaţiei şi pe de alta majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR le-au ignorat.
Aceste propuneri vizează introducerea consilierii profesionale a elevilor încă la gimnaziu, promovarea şi susţinerea intensivă a învăţământului profesional şi tehnic, instituirea gratuităţii la cazarea şi hrana elevilor din mediul rural care urmează studii profesionale şi tehnice, perfecţionarea personalului didactic şi extinderea programului de masă caldă în toate şcolile din ţară.
Fără asemenea măsuri, a subliniat Cherecheş, se va accentua criza forţei de muncă, cea mai mare din ultimele trei decenii, deficitul de angajaţi de care suferă economia românească depăşind cifra de 1 milion de persoane.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.