URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 18 IUNIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Fostul ministru al Transporturilor, Lucian Bode, actualmente şef peste şefii de post, se lăuda mai an că toate tronsoanele Autostrăzii Transilvania sunt atribuite. Dar când vine vorba de acest drum blestemat, e bine să nu zici "hop" nici dacă l-ai străbătut de cinci ori de la Oradea la Cluj, că precis apare ceva neprevăzut. De fapt, situaţia este dramatică şi are şanse să devină tragică.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu-i prima oară când Bolojan vrea să rezolve probleme gingașe cu metode... inginerești. Ideea trecerii actorilor și instrumentiștilor pe contracte de muncă pe durată determinată, pentru „eficientizarea” actului cultural, reflectă un reflex al stilului managerial cu iz dictatorial care l-a făcut celebru - dar, fără îndoială, și eficient - pe fostul edil al Oradiei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Durerea nevindecabilă a căpeteniilor UDMR-iste nu e doar că Bolojan le-a zburat din funcţiile bine plătite din CJ Bihor un număr însemnat de politruci, ci că şefii acestui partid, începând cu Cseke Attila şi cu Szabó Ödön, îşi văd carierele serios periclitate. În ultimele patru cicluri electorale, UDMR Bihor a scăzut de la 7-8 consilieri municipali în Oradea la doar 4 şi de la 9-10 consilieri judeţeni la numai 6 sub "înţeleapta" conducere a unor personaje precum cei doi.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
O nouă competiție europeană fără România (campionatul european, în cazul de față) nu ne mai supără așa cum ne-ar fi supărat în anii 90, semn că ne-am obișnuit deja. De fapt, ce zic eu că ne-ar fi supărat? Pe vremea aceea ni s-ar fi părut de-a dreptul imposibil! Dar construcțiile trainice și strategiile pe termen lung nu se mai practică în sportul românesc decât sporadic, organizațiile și finanțatorii nu mai au răbdare, își doresc rezultate imediate. În cele mai multe cazuri se practică un soi de agricultură sportivă debilă - se plantează azi și se culege mâine.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primăria vrea să amendeze cu 2.500 lei şoferii care intră cu maşinile pe spaţiile pietonale din centrul Oradiei. Ce părere aveţi despre măsura propusă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, sula este o unealtă alcătuită dintr-o tijă mare şi subţire de oţel, dreaptă sau curbă, ascuţită la vârf, fixată într-un mâner şi folosită în pielărie (cizmărie, cojocărie etc) pentru a găuri pielea ori talpa spre a putea trece acul cu aţa prin ele. Poate multă lume nu ştie, dar sula s-a utilizat şi încă se utilizează şi astăzi pe scară largă inclusiv în justiţie, la găurirea coperţilor de dosare, pentru a putea fi realizată operaţiunea de coasere a acestora...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Tratamentul medicamentos al diabetului zaharat cuprinde antidiabeticele orale şi insulinele. Diabetul non-insulino-dependent care nu poate fi controlat prin regimul dietetic răspunde bine la grupa medicamentelor pe bază de derivate de sulfoniluree (cum este tolbutamidul sau glipizidul), care sunt uşor de folosit şi, după majoritatea specialiştilor, sigure. Vezi mai departe ce mediamente se folosesc și când este nevoie de tratament cu insulină...
18 Mai 2021, 18:38

Decizie istorică a Curții de Justiție a UE: Judecătorii români pot să nu aplice decizii CCR contrare dreptului european și pot anula actele Secției speciale

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, căreia i s-au adresat mai mulţi judecători, instanţe şi asociaţii ale magistraţilor din România, inclusiv un judecător al Tribunalului Bihor, a publicat marţi o decizie considerată istorică. La sesizarea magistraţilor români privind controversatele modificări ale legilor justiţiei operate de fosta guvernare PSD-ALDE cu susţinerea UDMR, judecătorii de la Luxemburg au stabilit că rapoartele MCV sunt obligatorii în temeiul aderării României la UE, dar şi că o instanţă de judecată poate să nu aplice decizii ale CCR contrare dreptului european. De asemenea, în spiritul deciziei CJUE, faimoasa Secţie specială pentru anchetarea magistraţilor este considerată în afara dreptului european.

Legi şi decizii CCR, în "boxa acuzaţilor"

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, s-a pronunţat după ce mai mulţi judecători din România s-au adresat acesteia, arătând, în esenţă, că din anul 2017 o serie de prevederi din aşa numitele legi ale Justiţiei (legile privind organizarea judiciară ori privind statutul magistraţilor), dar şi din codurile penale au suferit modificări atât prin intervenţia Parlamentului, cât şi prin decizii ale CCR, contrare legislaţiei europene.

Între astfel de modificări se numără, de pildă, decizii prin care CCR a hotărât ca fiind neconstituţionale probe culese în procese penale cu aportul SRI, deşi acestea fuseseră strânse în baza unor legi şi autorizate de instanţe de judecată.

De asemenea, una dintre modificări priveşte înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie, cunoscuta Secţie Specială, care sub pretextul cercetării actelor de corupţie de care erau bănuiţi magistraţi, a hărţuit judecători şi procurori (inclusiv pe fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi).

În fine, pentru că unii dintre judecătorii care s-au adresat CJUE au fost anchetaţi de Inspecţia Judiciară, ei au pus în discuţie şi funcţionarea acestei structuri, în afara cadrului legal, fără însă ca reprezentanţii ei să rişte sancţiuni din acest motiv.

În favoarea inculpaţilor

Între magistraţii români care s-au alăturat demersului în faţa CJUE este şi judecătoarea Georgeta Ciungan, de la Tribunalul Bihor, care a făcut sesizarea pe marginea unui proces de corupţie în care DNA Oradea i-a trimis în judecată pe rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, pe fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, pe profesoara Camelia Dindelegan şi pe soţul acesteia, Marin Dindelegan, inculpaţi pentru că ar fi dat şi respectiv primit foloase necuvenite pentru ca profesoara să fie promovată de la gradul de conferenţiar prin trafic de influenţă.

După ce inculpaţii au cerut ca din dosar să fie scoase probe obţinute prin interceptări, invocând o decizie a CCR, judecătoarea a constatat că "instanţa este ţinută să se pronunţe" în proces deoarece, deşi deciziile CCR sunt obligatorii, ele contrazic atât prevederi ale Constituţiei, cât şi ale Codului de procedură penală, ale legislaţiei judiciare şi ale unor tratate europene la care România este parte.

Magistratul a arătat, de asemenea, că "CCR ar trebui să aibă rolul de verificare a conformităţii legilor cu Constituţia, şi nu rolul interpretării şi aplicării legilor, şi cu atât mai puţin rolul de a institui norme legale cu aplicare retroactivă, cu efectul destabilizării procesului penal", substituindu-se astfel instanţelor de judecată, în favoarea inculpaţilor.

După ce s-a adresat CJUE, judecătoarea orădeană a ajuns să fie cercetată de Inspecţia Judiciară, pentru neaplicarea deciziilor CCR, iar ulterior, pentru atingere adusă imaginii justiţiei, fiindcă a scris pe un forum profesional că a fost cercetată abuziv chiar de Inspecţia Judiciară.

Aprecierile CJUE

Prin decizia de marţi, care răspunde sesizărilor magistraţilor români, CJUE a hotărât, cu privire la rapoartele MCV care au criticat de-a lungul anilor modificările legislative operate în Rpmânia, că statul român "trebuie să ţină seama în mod corespunzător de cerinţele şi de recomandările menţionate şi trebuie să se abţină să adopte sau să menţină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referinţă măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleaşi cerinţe şi recomandări".

De asemenea, privind legiferarea de facto operată în ultimii ani de CCR în procesele penale, "Curtea statuează că principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene se opune unei reglementări naţionale de rang constituţional care privează o instanţă inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi care este contrară dreptului Uniunii. Curtea aminteşte că, potrivit unei jurisprudenţe consacrate, efectele asociate principiului supremaţiei dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispoziţiile interne aferente repartizării competenţelor judiciare, inclusiv de ordin constituţional, să poată împiedica acest lucru".

De asemenea, CJUE "aminteşte" că "instanţele naţionale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerinţele dreptului UE, să lase neaplicată din oficiu orice dispoziţie contrară a legislaţiei naţionale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme", constatând că "în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremaţiei dreptului Uniunii impune instanţei de trimitere să lase neaplicate dispoziţiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituţională".

Instanţele pot anula actele Secţiei Speciale"

Fostul ministru al justiţiei, Ana Birchall, susţine într-o postare pe Facebook că decizia CJUE este una istorică, în baza ei instanţele de judecată din România putând anula, de pildă, actele Secţiei Speciale. Birchall susţine, de asemenea, că prin referirile la supremaţia dreptului Uniunii Europene, CJUE acordă competenţă instanţelor naţionale de a verifica în ce măsură deciziile CCR sau actele secţiei speciale respectă angajamentele României luate în cadrul MCV.

"Prin răspunsul dat în ultimul paragraf cu privire la supremaţia dreptului Uniunii Europene, CJUE acordă competenţă instanţelor naţionale de a verifica conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului şi în cadrul acestei verificări să înlăture deciziile CCR şi normele legale interne daca intră în contradicţie cu Decizia MCV. Cu alte cuvinte, un judecător din România poate înlătura deciziile CCR şi normele legale interne daca nu sunt în conformitate cu decizia MCV, Curtea spunând negru pe alb că reglementarea naţională în discuţie nu poate avea ca efect nerespectarea obligaţiilor specifice care îi revin României. Mai mult, în urma deciziei de astăzi instanţele de judecată pot anula actele SIIJ. (...) Regret că stric petrecerea şi celor certaţi cu legea care s-au bucurat că au beneficiat de decizia CCR privind eliminarea probelor obţinute de o anumită instituţie! Deşi nu este în decizia de astăzi, mai mult ca sigur acest principiu se va regăsi şi in cadrul celorlalte cauze care se afla pe rolul CJUE: probe SRI, completul de 5 judecători de la ICCJ etc", a scris fostul ministru, comentând decizia CJUE.

Secţia Specială, în afara normelor europene

Şi judecătorul clujean Cristi Danileţ a făcut aprecieri pe marginea deciziei CJUE, afirmând că principala concluzie a acesteia este că "rapoartele MCV sunt obligatorii pentru Romania, şi prin urmare, şi desfiinţarea Secţiei Speciale". "Este o decizie istorică, care situează judecătorul român deasupra CCR când vine vorba de interpretarea legii prin prisma europeană. SIIJ este în afara normelor europene", a scris Danileţ pe Facebook.

Concluziile acestuia sunt că:

- decizia de înfiinţare a MCV şi rapoartele MCV sunt obligatorii pentru România ca urmare a aderării la UE. Aşadar, ele nu sunt simple "recomandări", cum au susţinut în mod repetat nişte asociaţii nereprezentative ale magistraţilor, o parte din politicieni, dar si Curtea noastra Constituţională;

- Guvernul Romaniei a greşit când l-a numit pe şeful Inspecţiei Judiciare;

- existenţa SIIJ trebuie justificată şi să fie în afara controlului politic, dar cu respectarea obligaţiilor din cadrul MCV. Având în vedere ca în Raportul MCV din 2019 se atrăgea atenţia României că trebuie să respecte recomandările din raportul pe anul 2018 şi că în acesta din urmă s-a spus că modificările legilor justiţiei trebuie să ţină seama de cele stabilite de Comisia de la Veneţia şi GRECO, care s-au opus SIIJ (considerată drept "anomalie" care afectează statul de drept), rezultă că existenţa SIIJ este în afara ordinii europene;

- răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare trebuie atent reglementată, legea trebuind a fi clară şi precisă;

- judecătorul român este primul judecător european. El trebuie să interpreteze legislaţia naţională prin prisma dreptului european. Dacă este contradicţie, judecătorul poate înlătura norma legală sau constituţională. Aceasta înseamnă ca o instanţă poate înlătura inclusiv o interpretare a CCR care validează o lege a Parlamentului român.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
Gata cu hoția legalizata în România
Adică această decizie ne duce la nivelul următor al beneficiilor noastre ca popor european într-o țară condusă de prea multe ori de bandiți, de infractori, de imbecili cu carnet de partid, așa cum se vede chiar și în scurtele reprize când PSD e în opoziție. Cu alte cuvinte legislația corectă europeană, la care am aderat intrând în UE, bate legislația făcută de penali ca Iordache, Tudorel, Nicolicea, Ben Oni și frații lor agramați dar îmbuibați. Iar semidocții care umilesc poporul din fotoliile CCR nu vor mai conta când vor interveni măcelărind constituția ca să satisfacă cerințele stăpânilor lor infractorii și agenturili kgbiste. Rușine Antena 3.
Postat 19 Mai 2021, 12:01 de decalog
Decizie istorică, întradevăr.
România și-a transferat "puterea executivă" începând cu 2007, odată cu "intrarea" UE în țara noastră, denumită empiric "aderarea la comunitatea europeană". "Puterea legislativă" au preluat-o "colonizatorii" de la Bruxelles și Strassburg, începând cu 2009 când s-au falsificat la greu rezultatele alegerilor prezidențiale. Acum au rezolvat "intrarea" și preluarea Statului Român în integralitate, ca o "colonie" incapabilă să aibă propriul discernământ, subordonând "puterea judecătorească", singura care mai putea asigura precarul echilibru dintre celelalte puteri. PNL, USR+Plus și UDMR, au vândut România cu totul. Ce a mai rămas înseamnă "bucăți" de eficientizat, cu consecințe deosebit de grave pentru prosperitatea acestui neam și pentru bunăstarea contribuabililor acestei țări.
Postat 19 Mai 2021, 11:04 de KP
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1226 RON
  • 1 EUR = 4.9242 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON