URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 13 MAI 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Este evident că dacă guvernanții nu fac eforturi de imaginație, campania de vaccinare ar putea să încetinească sau să se blocheze total. Așa au apărut și aceste locuri neconvenționale de vaccinare, ce dau un nou impuls celor care încă mai stau pe gânduri.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu, titlul nu e o glumă! Dacă Sandu Lungu, carismaticul luptător care a pus Bihorul pe hartă cu pumnul său necruţător şi dimensiunile sale respectabile, s-a pus în fruntea unei "armate" de protestatari cu care a bătut străzile Oradiei, dacă a pus mâna pe megafon pentru a se adresa mulţimii, asemenea unui lider politic, nu e de glumă...
Zic şi eu
Adrian Cris
Ştiţi bancul cu olteanul care, când nu are ce face, se dezbracă şi îşi păzeşte hainele? Aşa şi Guvernul nostru, de parcă n-ar fi avut atâtea alte lucruri de făcut, serioase, s-a apucat să dea săptămâna trecută o Ordonanţă menită, cică, să "debirocratizeze activitatea în cadrul microîntreprinderilor". Concret, firmele cu până la 9 angajaţi nu mai sunt obligate să aibă fişa postului pentru aceştia şi nici regulament intern...
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Aşa cum unii au nevoie să iubească, alţii simt nevoia lăuntrică de a urî. Pentru ei ura este propulsorul lumii. Ura îi ridică din pat, îi trimite la muncă, le dictează relaţiile sociale, îi face să deschidă gura, le dictează discursul şi le modelează minţile. Nefericiţi, suferinzi, chiar dacă nu ştiu asta, demni de compasiune, "urâtorii" îşi găsesc validarea prin intensitatea dezaprobării pentru ceilalţi. Preferabil pentru toţi ceilalţi.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Veţi merge în vacanţă vara aceasta?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În aceste zile, Parlamentul României dezbate în regim de maximă urgență o propunere legislativă vizând modificări importante ale codului de procedură penală. Originea acestor modificări se află într-o decizie din 7 aprilie a.c. a Curții Constituționale, nepublicată încă, decizie prin care au fost declarate neconstituționale mai multe prevederi din codul de procedură penală, judecătorii constituționali statuând, în esență, că „este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării”.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Tratamentul medicamentos al ulcerului duodenal are 4 obiective majore: ameliorarea durerii, accelerarea procesului de vindecare a leziunii ulceroase, prevenirea recăderilor şi a complicaţiilor.
29 Aprilie 2021, 15:31

Hărţuire cu repetiţie: Judecătoare din Oradea, anchetată pentru că a scris pe un grup privat că... a fost cercetată abuziv!

Hărţuire cu repetiţie: Judecătoare din Oradea, anchetată pentru că a scris pe un grup privat că... a fost cercetată abuziv! COMPANIE SELECTĂ. Din "lotul" în care este cercetată judecătoarea Georgeta Ciungan fac parte încă 7 judecători, între care Cristi Danileţ, de la Tribunalul Cluj, şi Dragoş Călin, de la Curtea de Apel Bucureşti. Vina lui Ciungan e că le-a amintit colegilor că IJ a cercetat-o abuziv. "De data asta lucrurile sunt mai periculoase decât oricând în ultimii ani. Suntem cercetaţi pentru discuţii private ajunse publice prin comiterea unei infracţiuni", spune judecătoarea despre acţiunea IJ
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Guvernarea e alta, dar legile favorabile infractorilor sunt aceleaşi, cum neschimbaţi au rămas şi şefii Inspecţiei Judiciare, care continuă să vâneze magistraţii, la fel cum a procedat şi în regimul Dragnea, împreună cu faimoasa Secţie specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Un nou scandal zguduie justiţia din România, în el fiind implicată şi o judecătoare de la Tribunalul Bihor, Georgeta Ciungan, învinuită pentru o singură propoziţie scrisă pe un grup privat de Facebook, despre cum a mai fost hărţuită de IJ şi în urmă cu doi ani.

A "atins" imaginea justiţiei

şefului Inspecţiei Judiciare, Lucian NetejoruSăptămâna trecută, presa centrală a dezvăluit o acţiune fără precedent a şefului Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru (foto), care a avizat cercetarea disciplinară a opt judecători de la diverse instanţe din ţară, la sesizarea luju.ro, cunoscut site anti-DNA, sub învinuirea că ar fi încălcat articolul 99, literele a şi b, din Legea privind statutul magistraţilor, adică ar fi adus "atingere prestigiului justiţiei" şi ar fi desfăşurat "activităţi publice cu caracter politic" ori şi-au manifestat "convingerile politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu", prin comentarii făcute pe un grup de Facebook privat, Forumul Magistraţilor, din care fac parte aproximativ 2.000 de procurori şi judecători, în cazul a trei dintre ei Netejoru cerând suspendarea imediată din magistratură, pentru că ar fi făcut şi comentarii politice.

Toţi cei opt judecători au în comun faptul că în anii trecuţi au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu deciziile CCR favorabile inculpaţilor din dosare de corupţie şi cu modificarea legislaţiei penale tot în sprijinul acestora, ori au criticat aceste schimbări, arătând că au fost operate intenţionat pentru a scăpa de răspunderea penală persoane acuzate că au săvârşit infracţiuni de corupţie.

Pârâtă de avocaţi

Aşa cum BIHOREANUL a mai scris (facsimil), în vara anului 2019 judecătoarea Georgeta Ciungan a fost învestită să soluţioneze un proces intentat de DNA Oradea profesoarelor Camelia Dindelegan şi Floarea Chipea, soţului celei dintâi, preotul Marin Dindelegan, şi rectorului Universităţii, Constantin Bungău. Potrivit interceptărilor din rechizitoriu, în 2016 Camelia Dindelegan promovase în gradul didactic de profesor după ce, cu ajutorul soţului, a mituit-o pe decăniţa Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, şi pe rectorul Constantin Bungău, prin plata reparaţiilor la casă şi bijuterii, respectiv cu butoni din aur, o icoană argintată şi o cravată de firmă.

În 2019, judecătoarea s-a trezit că risca să judece doar coperţile dosarului, deoarece CCR declarase nelegale interceptările efectuate în 2016, deşi la acel moment erau permise de lege, fiind solicitate de procurori şi autorizate de judecători.

Încă din cameră preliminară, Dindelegan şi Chipea ceruseră excluderea interceptărilor, invocând Decizia 51/2016 a CCR privind neconstituţionalitatea articolului 42 din Codul de procedură penală, conform căruia interceptările puteau fi făcute nu doar de "lucrători ai Poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului", unele fiind realizate cu sprijinul SRI. Solicitările au fost respinse atât de Tribunalul Bihor, cât şi de Curtea de Apel Oradea, dar în mai 2019 inculpaţii au cerut din nou excluderea lor, profitând de o altă Decizie a CCR, 302/2017, care le permitea să conteste legalitatea probelor şi în timpul desfăşurării cercetării judecătoreşti propriu-zise.

Sesizarea CJUE

În această situaţie, Georgeta Ciungan a sesizat Curtea de Justiţie a UE, arătând pe de o parte că deciziile CCR sunt obligatorii, dar pe de alta că ele contravin atât Constituţiei, cât şi Codului de procedură penală şi Tratatului de aderare a României la UE. Judecătoarea a arătat că, deşi nu are dreptul să legifereze şi să interpreteze legile, CCR practic le-a modificat, transformându-se în organ legislativ, împiedicând instanţele de judecată să-şi îndeplinească rolul constituţional de înfăptuire a actului de justiţie.

Ca atare, a cerut CJUE să lămurească dacă rapoartele MCV (care au criticat constant ingerinţele CCR în justiţie) au caracter obligatoriu sau nu, dacă prin Tratatul de aderare la UE statul român este obligat sau nu să respecte principiile statului de drept, inclusiv în privinţa abţinerii CCR de a interpreta şi modifica legislaţia penală, şi de a obliga instanţele de judecată cum să aplice legile, dacă Dreptul UE impune sau nu înlăturarea deciziilor CCR contrare acestuia şi dacă principiul independenţei judecătorilor consacrat prin Dreptul european era încălcat prin substituirea competenţelor instanţelor de judecată de către CCR, cu consecinţa lipsirii de previzibilitate a proceselor penale prin aplicarea retroactivă a deciziilor CCR.

Clasare cu minciună

Nemulţumiţi de refuzul judecătoarei de a elimina interceptările din dosarul clienţilor lor, în mai 2019 avocaţii familiei Dindelegan au pârât-o la Inspecţia Judiciară, cerând cercetarea ei disciplinară. IJ a deschis rapid o anchetă, acuzând-o pe Georgeta Ciungan de nerespectarea deciziilor CCR, faptă sancţionată inclusiv cu excluderea din magistratură.

În toamna aceluiaşi an, însă, surpriză: pe fondul unei puternice presiuni publice şi a unor reacţii din partea unor organisme internaţionale, IJ a clasat dosarul, Lucian Netejoru pretinzând chiar că aceasta nici măcar nu ar fi fost cercetată disciplinar. O minciună flagrantă, demontată de o rezoluţie din luna iulie, prin care cercetarea disciplinară fusese dispusă chiar sub semnătura sa.

La acea vreme, judecătoarea arăta că miza acţiunilor disciplinare era intimidarea şi hărţuirea judecătorilor prin intermediul IJ, care se sesiza invariabil în urma unor articole publicate de luju.ro, la fel cum proceda, de altfel, şi vestita Secţie Specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, ai cărei "clienţi" erau doar magistraţii care nu îi achitau sau nu clasau dosarele persoanelor acuzate de corupţie.

"Recidivistă"

La fel ca în urmă cu doi ani, IJ a declanşat noua cercetare disciplinară a judecătoarei Ciungan, tot prin semnătura lui Netejoru şi tot fără a-i comunica acest lucru. Motivul acuzării? IJ îi impută o singură propoziţie, pe care a scris-o pe grupul privat de Facebook "Forumul Judecătorilor". Referindu-se la cercetarea disciplinară din 2019, judecătoarea a scris anul acesta, legat de caracterul ei abuziv, că "Pentru toată lumea era clar (n.r. - abuzul), nu şi pentru Inspecţia Judiciară, care m-a cercetat pentru sesizarea CJUE". Altfel spus, dacă în urmă cu doi ani IJ a anchetat-o pentru "îndrăzneala" de a fi sesizat CJUE, acum a început cercetarea ei pentru că a afirmat că a fost cercetată de IJ!

Contactată de BIHOREANUL, judecătoarea Georgeta Ciungan a confirmat că până în acest moment, la fel ca în 2019, "nu mi-a fost adusă la cunoştinţă declanşarea cercetării", refuzând să facă alte comentarii, dar subliniind că IJ a acţionat luând în considerare o infracţiune săvârşită de alte persoane decât cele cercetate. "IJ a declanşat acţiunea în baza unei discuţii private care a fost făcută publică în mod nelegal. Mai mult, nici măcar nu a verificat dacă acele discuţii au fost reale sau nu", a spus judecătoarea.

Pe româneşte, deşi "Forumul Magistraţilor" e un grup privat, iar opiniile exprimate de membri sunt tot private, pasaje din discuţii au fost extrase cu încălcarea legii şi publicate pe luju.ro pentru a justifica noua prigoană: "Din 2016, acum este cel mai grav ce se întâmplă. Se dă semnalul: Gura, pentru că ştim şi putem pedepsi şi ce discutaţi în privat!", spune judecătoarea.

Dublă măsură

Două organizaţii ce reunesc magistraţi - Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie - au reacţionat săptămâna trecută faţă de noul abuz al IJ, cerând demisia lui Lucian Netejoru, acuzat de dublu standard în evaluarea conduitei magistraţilor.

Concret, în condiţiile în care cei 8 judecători care fac obiectul noii cercetări disciplinare şi-au exprimat opinii într-un mediu privat, la care au acces doar magistraţi, asociaţiile subliniază că acestea au fost făcute publice prin săvârşirea unei infracţiuni, iar IJ "nu s-a obosit nici măcar să verifice dacă acele conversaţii sunt reale sau nu".

Totodată, cele două asociaţii dau exemplul mai multor judecători "agreaţi" de IJ şi de SS care s-au exprimat public cu privire la diferite situaţii, dar care nu s-au soldat cu nicio cercetare. "Modalitatea în care IJ alege să acţioneze depăşeşte cu mult orice cadru legal pe care îl are la dispoziţie şi arată utilizarea dublului standard, inacceptabil în orice sistem democratic decent", acuză AMASP şi AIJ, exemplificând cu ieşirile publice ale unor judecătoare precum Gabriela Baltag, Adriana Stoicescu ori Adina Lupea, care au susţinut la TV şi pe Facebook modificările legislaţiei penale şi deciziile CCR, exprimându-şi public opinii politice.

"Dacă procurorii şi judecătorii discută în privat şi îndrăznesc să nu fie de acord cu menţinerea SIIJ, cu legile justiţiei astfel cum au fost ele modificate de Tudorel Toader sau cu opiniile despre viaţă şi univers ale "prietenilor" dlui Lucian Netejoru, cu siguranţă vor fi vizaţi de cercetări disciplinare şi propuneri de suspendări din funcţie. Dacă însă suntem adoratori ai aspectelor indicate anterior, putem exprima public, sub formă de interviu, eseu, roman fluviu sau postări pe Facebook, absolut orice aspect politic sau orice denaturare a adevărului", arată cele două asociaţii ale magistraţilor. Cum ar veni, la fel ca SS, IJ este pentru unii mumă, pentru alţii ciumă...


CJUE, ÎN PRONUNŢARE
Justiţia din România, pe contrasens

Michael Bobek, avocatul general al Curții de Justiţie a Uniunii EuropeneSesizările făcute în ultimii doi ani de diverşi judecători din România, între care şi orădeanca Georgeta Ciungan, urmează să primească un răspuns oficial din partea CJUE în vara aceasta. În septembrie 2020, însă, avocatul general al Curţii, Michael Bobek (foto), a recomandat judecătorilor europeni să le ia în considerare.

În propunerea sa, avocatul general al CJUE a arătat că înfiinţarea Secţiei Speciale încalcă Dreptul UE, ştirbind independenţa magistraţilor şi generând riscuri de influenţare politică a deciziilor acestora. De asemenea, el a arătat că România are obligaţia respectării rapoartelor MCV prin însuşi Tratatul de aderare la UE şi că organismele care reglementează funcţionarea justiţiei nu pot declanşa acţiuni disciplinare împotriva judecătorilor care sesizează CJUE.

Dacă judecătorii CJUE îşi vor însuşi propunerea avocatului general, Statul român va fi obligat să înlăture modificările legislaţiei penale din ultimii ani care ştirbesc independenţa judecătorilor, inclusiv cele adoptate prin decizii ale CCR.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
In tot raul e si un bine
Tragedia e ca infractorii "scapati" continua infractiunile distrugand firme, oameni si cariere si alimentand conturi sus puse. Totusi in acest timp dosarele lor se ingroasa si la un moment dat tot in plasa justitiei ajung. Eu nu am vazut multi mafioti morti de moarte buna la batranete si liberi. Vezi local prof.Bara, rector Maghiar etc. Mai e o chestie decat hartuit de toata lumea mai bine sarac si liber. Pe rectorul Bungau il hartuiesc mai mult asa zisii prieteni din jurul lui. Sa nu dea Domnul sa fie nimeni in locul lor. Bafta justitiei. Fara justitie corecta nu merita nici macar sa traim. Traiul in minciuna nu-si are rostul. Si apoi mai vine si justitia divina care nu poate fi corupta sau oprita de politic. Vai de ei si de pruncii lor. Unde le este fericirea in bani??? Fiecare cum isi asterne asa doarme. Sarbatori fericite tuturor. Doamne iartane pe toti.
Postat 30 Aprilie 2021, 05:21 de scarbit
@pepe
Se leaga.
Postat 30 Aprilie 2021, 05:06 de scarbit
Se leagă?
https://www.clujust.ro/cum-a-picat-celebrul-udroiu-interviul-pentru-promovarea-la-iccj-dupa-ce-primise-maxim-la-evaluarea-lucrarii-video/
Postat 29 Aprilie 2021, 16:01 de Pepe
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0599 RON
  • 1 EUR = 4.9263 RON
  • 1 HUF = 0.0138 RON