Datorie cât casa: Un fost politician deţine recordul la datoria acumulată către CAS Bihor: peste 100.000 lei!

Zeci de mii de bihoreni care au obţinut venituri din dobânzi bancare, dividende, drepturi de autor, onorarii avocaţiale sau din alte activităţi liberale s-au trezit, peste noapte, cu 2 ani în urmă, că au de plătit la CAS datorii vechi de aproape 5 ani, despre care nici nu ştiuseră. Urmarea? Popriri pe salarii şi blocări de conturi, pentru ca Asigurările de Sănătate să-şi recupereze banii înainte să se împlinească termenul de prescripţie fiscală, de fix 5 ani.

Printre ei, recordman absolut este un orădean cândva foarte cunoscut: Aurel Sime, fost fruntaş al PNŢCD Bihor. Inginer agronom, specializat în proiecte europene, bărbatul a ajuns să acumuleze o datorie de peste 100.000 lei, motiv pentru care casa i-a fost pusă sub sechestru, iar el riscă să fie scos în stradă. Cum nu are de unde să facă rost de bani, a chemat CAS în judecată şi speră să i se facă dreptate. Motivul? Fără să fi fost înştiinţat la timp că era dator, s-a pomenit cu datoria dublată prin dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Contribuabili decimaţi

36.850 de bihoreni erau înştiinţaţi în cursul anului 2012 şi în prima jumătate a lui 2013 că aveau de plătit în contul CAS Bihor sume cuprinse între câteva sute şi câteva zeci de mii de lei, drept contribuţii la Fondul Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate neachitate în perioada 2008-2011. Oamenii au fost loviţi drept în moalele capului: timp de 4-5 ani, nimeni nu le spusese că au datorii la CAS, iar acum, dintr-o dată, aflau că trebuie să dea sume importante, formate din aşa-numite "datorii de bază" sau "datorii principale", la care au fost adăugate dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Cu toţii aveau o singură vină: în anii precedenţi, pe lângă salarii ori pensii (sau în loc de acestea), realizaseră (şi) venituri din activităţi independente, din închirieri de imobile, din dobânzi bancare, din dividende, din creaţii artistice ori jurnalistice, din prestaţii juridice ori medicale etc., şi nu plătiseră cota de 5,5% şi la CAS.

De "pe plus"...

Între datornicii neştiuţi se afla şi Aurel Sime, fostul fruntaş ţărănist. De profesie inginer agronom, încă înainte de aderarea la UE, el a intuit potenţialul fondurilor europene ce urmau să fie disponibile pentru întreprinzătorii români, aşa că a pus pe picioare o societate de consultanţă care să scrie proiecte pentru cei interesaţi să acceseze asemenea fonduri. O vreme treaba a mers bine, iar câştigurile au fost pe măsură. "An de an, am plătit la Fisc impozite de miliarde. Niciodată n-am avut datorii", spune bărbatul, ajuns acum dator vândut la CAS.

"În ianuarie 2013 am primit prin Poştă o decizie de impunere din partea CAS Bihor, cum că am de plată 89.423 lei asigurări de sănătate aferent dividendelor încasate de la firmă pe anii 2008, 2009, 2010 şi 2011, sumă din care 57.462 lei era datoria principală, iar 31.961 lei dobânzi şi penalităţi de întârziere. Nu ştiam că datorez CAS nu doar pe salariu ori pensie, ci şi pe alte venituri", povesteşte Sime.

... "pe jantă"

Conform comunicării, în cazul în care nu îşi achita datoria, urma să fie executat silit, adică să-i fie blocate conturile, să-i fie instituită poprire pe orice venituri şi, la limită, să-i fie scoasă la vânzare casa. Atâta doar că, după ani de criză, în care afacerile s-au gripat, omul nu avea de unde scoate atât bănet, aşa că a contestat procedura pornită împotriva sa.

Primul argument e că niciodată nu fusese informat asupra datoriilor. "Nefiind salariat, nu ştiam că aveam de dat bani şi la CAS. Niciodată în perioada 2008-2011 CAS nu mi-a trimis înştiinţări". Abia în ianuarie 2013 a aflat, din decizia de impunere, că pentru veniturile declarate la Fisc aferent anului 2008 trebuia să plătească 12.000 lei, pentru cele declarate în 2009 - 25.253 lei, pentru cele din anul 2010 - 9.134 lei, iar pentru cele din 2011 - 11.075 lei. "Întrebarea mea e de ce nu mi s-au spus aceste lucruri în 2008, în 2009, în 2010 şi în 2011?", e nedumerit Sime.

La tribunal

Invocând că nu a fost informat, ci direct "impus" cu dobânzi şi penalităţi, dar şi că a primit decizia de impunere emisă în 31 mai 2012 abia în ianuarie 2013, bărbatul a deschis un proces împotriva CAS, cerând anularea actului. "Nu înţeleg de ce, dacă mi s-au calculat datoriile în primăvara lui 2012, ele mi-au fost comunicate abia în iarna lui 2013".

De atunci, Sime a aflat că în situaţia sa mai sunt alţi 36.850 bihoreni cărora CAS le-a emis decizii de impunere datate în aceeaşi zi de 31 mai 2012. "Nu cred că într-o singură zi puteau printa la CAS atâtea acte, fiecare de câte 3 pagini", zice el.

Culmea, semnătura pe decizia de impunere aparţinea unei persoane neîndreptăţite: deşi preşedinte-director general al CAS Bihor era la acea vreme Varga Gheorghe Ludovic, actul este semnat de Luciana Dorca, care a preluat funcţia abia din toamna lui 2012. "Bănuiala mea e că timp de 5 ani CAS Bihor nu a făcut nimic ca să adune contribuţiile de sănătate decât de la salariaţi, iar apoi s-a apucat să recupereze cu japca, retroactiv", e convins Sime.

Statul e de vină, cetăţeanul plăteşte

Solicitată de BIHOREANUL să explice de ce zeci de mii de bihoreni au fost taxaţi "din urmă", fără să fi fost informaţi anual asupra contribuţiilor datorate, pentru ca apoi acestea să le fie dublate prin dobânzi şi penalităţi de întârziere, Luciana Dorca (foto), acum director economic al CAS Bihor, consideră că vina e a... statului.

"Până în 2010-2011, CAS nu avea decât evidenţa persoanelor salariate şi a pensionarilor, cărora contribuţiile la Fondul de Sănătate erau reţinute direct la sursă, din salarii ori pensii". În 2010 ANAF a pus la dispoziţia CAS bazele de date fiscale, din care reieşea cine a încasat alte venituri decât salariale. "Abia atunci am aflat şi noi că aceşti oameni aveau obligaţii către Fondul Asigurărilor de Sănătate. Înainte de unde să fi ştiut? Nu puteam face anchete, să aflăm cine ce mai câştigă", spune funcţionara.

Cât despre diferenţa de timp scursă între data de 31 mai 2012, trecută pe deciziile de impunere, şi ianuarie 2013 (ori chiar mai târziu), când acestea au ajuns la datornici, Dorca afirmă că aceasta a fost cauzată tot de "sistem". "Potrivit protocolului dintre CAS şi ANAF, CAS putea emite decizii de impunere doar până la 31 mai 2012, urmând ca de la 1 iunie 2012 administrarea contribuţiilor să revină Fiscului. Noi am emis decizii şi în februarie 2013 tot cu data de 31 mai 2012, pentru că acolo am "îngheţat" ceasul din sistemul nostru informatic. În cazul dlui Sime, de pildă, decizia datată 31 mai 2012 a fost emisă pe 10 decembrie 2012", explică Luciana Dorca. Dar, adaugă ea, întârzierea a fost în... avantajul celor puşi să plătească dintr-o dată sume uriaşe, deoarece dobânzile şi penalităţile au fost şi ele "îngheţate" până la data de 31 mai 2012.

"Înjumătăţiţi" datoria!

Nemulţumit de faptul că nu din vina sa, ci a necorelării dintre instituţii, a ajuns să datoreze o sumă uriaşă, Sime speră ca în procesul intentat CAS să aibă câştig de cauză. "Potrivit Codului de Procedură Fiscală, CAS nu este organ fiscal, deci nu avea dreptul să emită decizii de impunere. În schimb, conform Legii 95/2006 a Sănătăţii, CAS avea obligaţia să mă informeze anual ce sume datorez", spune bărbatul a cărui datorie a crescut între timp, din ianuarie 2013, de la 89.423 lei la peste 100.000 lei, cu noi penalităţi de întârziere.

Deşi dacă pierde procesul riscă să-i fie scoasă la vânzare casa, deja pusă sub sechestru, Sime e totuşi optimist. "Într-un proces similar, Înalta Curte a stabilit că în baza Legii Sănătăţii «fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin CAS, asupra nivelului de contribuţie personală la FNUASS şi a modalităţilor de plată, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le are». Concret, instanţa supremă a stabilit că CAS are obligaţia să impună contribuabilului doar plata datoriilor principale, fără dobânzi şi penalităţi, tocmai pentru că nu şi-a informat la timp asiguraţii". Caz în care Sime n-ar mai datora "decât" 57.462 lei.

N-ar fi chiar o victorie întreagă, dar tot ar fi mai puţin nedreaptă decât o înfrângere deplină...

Faptul că zeci de mii de bihoreni care au avut şi alte venituri decât din salarii şi pensii au aflat cu întârzieri de aproape 5 ani, fix înainte de prescrierea fiscală, că sunt datori la CAS arată cât de tare s-a "obosit" această instituţie să-şi tragă de mânecă restanţierii. Din moment ce CAS a aflat abia de la ANAF, în 2010, despre cei 36.850 datornici, e clar că până atunci conducerile succesive nu au avut niciodată iniţiativa de a cere Fiscului informaţii despre persoanele care încasau alte venituri decât salariale. Singura parte pozitivă după haosul declanşat în 2012, ultimul pentru care CAS a emis decizii de impunere retroactivă cu dobânzi şi penalităţi, este că de atunci competenţa urmăririi achitării contribuţiilor la FNUASS a revenit tot Fiscului.