"Dascăli din Bihor": Scriitorul Mircea Bradu lansează o carte scrisă de tatăl său, despre profesori ai judeţului din secolul trecut

Bihorenii sunt invitaţi, luni, la lansarea unei cărţi scrise demult, dar care n-a văzut niciodată lumina tiparului.

Este vorba despre "Dascăli din Bihor", o carte semnată de Ion Bradu, fost învăţător, om de cultură şi director al Bibliotecii orădene, decedat în urmă cu aproape trei decenii. Fiul acestuia, Mircea Bradu, a decis să publice cartea pe care tatăl său a scris-o despre învăţătorii şi profesorii pe care i-a întâlnit. Împărţită în şapte capitole (Pedagogi; Matematicieni şi Naturişti; Filologi şi Istorici, Folcloristi și Etnografi; Poeţi și Prozatori; Muzicieni; Plasticieni), cartea prezintă dascăli precum Teodor Neş (fost director al Colegiului Naţional Emanuil Gojdu, al Casei Naționale și a Despărțământului ASTRA şi, totodată, autorul cărții ”Oameni din Bihor”), Augustin Cosma (tot fost director de la Colegiul Emanuil Gojdu, care a patronat revista elevilor ”Țara visurilor noastre”) ori Ștefan Mustă (de la Liceul Samuil Vulcan din Beiuș, renumit profesor de matematică).

Volumul va fi lansat luni (20 noiembrie) de la ora 17, în sala mare a Primăriei. Vor vorbi despre carte Virgil Bercea, PS Episcopul Greco-Catolic de Oradea, prof. univ. dr. Aurel Chiriac, prof. Crăciun Parasca - etnolog şi Mircea Bradu – scriitor.

Ion Bradu (1911 – 1990) s-a născut în Nojorid, sat în care a urmat şi cursurile primare sub îndrumarea învăţătorului Gavril Pop, care i-a insuflat dragostea pentru folclor şi l-a îndemnat – în anii când era elev la Oradea - să publice primele culegeri de poezii populare în revista "Izvoraşul", care apărea la Blaj (1928). După absolvirea studiilor, Ion Bradu a ajuns învăţător în Lăzăreni, unde funcţiona una dintre cele mai vechi  şcoli din Bihor. În primul an de activitate înfiinţează o bibliotecă comunală, în 1941 publică prima monografia sătească alcătuită după normele ştiinţifice ale marelui sociolog Henri H. Stahl, dedicată comunei Lăzăreni, activează corul căminului cultural şi continuă activitatea publicistică în ziarele şi revistele orădene  "Familia", "Albina", "Gazeta de Vest", "Beiuşul", "Crişul Negru", "Izvoraşul".

După aproape patru ani petrecuţi în lagăr, în timpul celui de-al doilea război mondial, Bradu a revenit la catedră în Lăzăreni. Apoi a fost numit inspector la Comitetul de Cultură în Oradea şi de două ori director la Biblioteca judeţeană Oradea. Ion Bradu a murit la Oradea, în decembrie 1990, având semnătura pusă pe 12 cărţi dedicate folclorului.