Cum a reuşit o asociaţie din Oradea să scape de factura de gunoi: „Conştiinţa omului trece prin buzunar”, spune președintele Ioan Ferche

În vara anului trecut, când Primăria şi RER Vest au dat startul programului pilot de colectare selectivă în trei fracţii, Ioan Ferche, preşedintele Asociaţiei Apateului 4, de pe strada cu acelaşi nume, şi-a învăţat toţi vecinii regulile noi. "Dacă-i spui omului o dată, de două ori, de trei ori, cum să arunce gunoaiele, măcar de ruşine tot face corect", spune bărbatul.

Răsplată pentru efortul locatarilor de a respecta noile reguli şi de a arunca separat biodeşeurile şi resturile care pot fi reciclate, RER Vest a scutit asociaţia de la plata facturii de salubritate, pentru un an. "Ne prinde bine, ne încurajează să colectăm în continuare", recunoaşte preşedintele.

Corectaţi, nu certaţi

- Cum a reuşit asociaţia dvs. să câştige premiul pus la bătaie de RER Vest?

- N-am făcut nimic deosebit, am pus în practică ce ne-a învăţat Primăria şi RER. Ne-au explicat regulile, ne-au dat coşuleţe şi pungi de hârtie pe care scria ce se poate arunca acolo: alimente, coji de ouă, hârtii. Eu le-am împărţit la fiecare apartament şi le-am spus oamenilor ce trebuie să facă. N-a fost greu, că suntem o asociaţie cu o singură scară, 20 de apartamente. Alţi preşedinţi de asociaţie mi-au spus că fix de-aia am câştigat noi, că suntem asociaţie mică, şi atunci şi valoarea facturilor e mai mică, deci RER nu va pierde mult. Eu i-am întrebat însă dacă ei s-ar fi calificat, dacă la ei se aruncă separat gunoaiele, şi nu au mai fost aşa siguri.

- Cum au reacţionat vecinii dvs.? Nu au ripostat?

- Nu, nimeni n-a zis că n-o să facă, deşi adevărul este că în primele săptămâni nu chiar toţi respectau regula. Dar eu când îi vedeam că merg cu gunoiul, le spuneam cum să arunce. Nu am certat pe nimeni, i-am corectat doar. Dacă-i spui omului o dată, de două ori, de trei ori, cum să facă, măcar de ruşine apoi face aşa. În plus, mie nu mi-a fost jenă să iau flaconul aruncat între biodeşeuri şi să-l pun la locul lui. Şi mai am vecini care fac asta, că doar nu-i nicio ruşine.

- Până la urmă, oamenii au înţeles de ce trebuie să recicleze sau au făcut-o de ruşine?

- Au înţeles. Oamenii ştiu că gunoaiele se prelucrează şi reciclează. Cred că a contat şi că mulţi sunt umblaţi prin străinătate şi ştiu că acolo regulile sunt chiar mai stricte. Am o vecină care a lucrat în Italia şi de mult, când încă la noi nu era colectare selectivă, a adus pungi să ne arate cum se face acolo.

"E un sistem bun"

- Alte asociaţii nici nu au vrut să participe în program. Ce credeţi că-i opreşte pe oameni?

- Nu pot să-mi explic. Lor nu le place ordinea şi curăţenia? Eu le-am spus şi vecinilor că, dacă sacii de hârtie primiţi se rup sau nu le ajung, să nu se lase păgubaşi, ci să arunce într-o pungă de plastic, pe care s-o golească în pubela maro, iar apoi să o arunce în cea galbenă. Dacă vrei să fii civilizat, nu te opreşte nimic.

- Ce economii faceţi prin neplata facturii de salubritate?

- Factura noastră este în jur de 330 lei pe lună, care se împarte cam la 40 de persoane. Ne prinde bine, ne încurajează să colectăm selectiv. Eu le-am spus celor de la RER să ne dea şi o hârtie, să o pun în scară, ca oamenii să-şi aducă aminte că noi am câştigat acest premiu şi să fie stimulaţi în continuare.

- Cum evaluaţi dvs. sistemul de salubritate? Ce e bine, ce nu e bine?

- Pentru noi, care nu avem ţarc, ci trei pubele în faţa blocului, este foarte bine că RER colectează zilnic gunoaiele. Şi să ştiţi că au alte utilaje pentru fiecare pubelă, nu le amestecă. E un sistem bun. Probleme avem doar cu cei care scotocesc prin gunoaie şi cu vecinii. Vizavi avem case, unde oamenii n-au contracte de salubritate şi aruncă gunoaiele în pubelele noastre, uneori amestecate. De asemenea, blocul vecin cu noi îşi adună gunoaiele pe o terasă, de unde vântul le împrăştie peste tot. Eu şi vecinii mei curăţăm, că noi singuri ne întreţinem şi parcarea şi spaţiile verzi, dar este neplăcut, mereu apar gunoaie.

Modelul Austria

- De anul viitor, s-ar putea introduce plata în funcţie de volumul deşeurilor, nu pe persoană. Credeţi că va fi mai bine?

- În Austria am văzut că e aşa. Acolo, oamenii îşi cumpără nişte saci, îi umplu cu gunoaie şi îi lasă la limita proprietăţii, iar gunoierii doar acei saci îi ridică, pentru că ştiu că serviciul a fost plătit. Cred că ar fi mai bine să fie aşa şi la noi. Adevărul este că omul doar când trebuie să plătească e mai atent cu gunoaiele. La fel ar trebui procedat şi cu colectarea selectivă: taxaţi în plus cei care nu separă! Nu vrei, e în regulă, dar plăteşti mai mult. Conştiinţa omului trece prin buzunar.

-  De anul viitor, toţi orădenii ar putea fi obligaţi să colecteze selectiv chiar şi în patru fracţii. Credeţi că e plauzibil?

- Nu sunt prea convins. Mai bine s-ar implementa în tot oraşul regula cu trei fracţii. Pe asta să o stăpânim bine şi apoi să ne gândim la mai mult.